Drumul strâmb al unui director la stat

15 februarie 2021

Stelian Negrea

Directorului Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj Napoca, Eugen Cecan, i-a expirat zilele acestea interdicția de a mai ocupa o funcție publică.

Fusese declarat incompatibil de Agenția Națională de Integritate (ANI) pentru că a ocupat, timp de un an, simultan funcția de consilier județean și pe cea de director al DRDP Cluj Napoca.

Eugen Cecan a rămas în continuarea director al DRPD Cluj Napoca încasând aproximativ între  700.000 și 1 milion de lei din salarii pentru perioada celor 3 ani de incompatibilitate.

Pe finalul acestei perioade de incompatibilitate, conducerea CNAIR l-a reconfirmat în poziția de director regional al DRDP Cluj cu un salariu de bază lunar de 24.500 lei.

În numai doi ani calendaristici, Cecan a avut un an și o lună de concediu medical.

Cecan este acuzat de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru delapidare. A folosit angajați și utilaje ai DRDP Cluj Napoca, compania de stat pe care o conducea, în interes personal sau al membrilor familiei.

CNAIR vrea să o dea afară pe consiliera juridică de la DRDP Cluj care a semnalat în repetate rânduri că Cecan se află într-o stare de incompatibilitate și că amenință consilierii juridici care se ocupă de dosarul său penal.

Cei doi fii și soția acestuia sunt oameni de afaceri.

El a solicitat să nu i se modifice fișa postului din DRDP Cluj, deci nici veniturile, pentru că ar fi afectat interesul fiului său care a fost încadrat în grad de handicap grav.

Stăpân peste un buget anual de 100 milioane euro

Cecan conduce DRDP Cluj din 2012, cu o întrerupere de un an și trei luni. Unitatea, aflată în subordinea CNAIR, are un buget anual de circa 100 milioane de euro și gestionează infrastructura rutieră din șapte județe din Transilvania de la drumuri județene până la autostrada Transilvania.

Cecan a fost reconfirmat, în prima ședință a Consiliului de Administrație (CA) al CNAIR din acest an, pe 12.01, în funcția de director regional al DRDP Cluj. “Revocarea domnului Cecan Eugen din funcția de Director General Regional al DRDP Cluj și numirea în funcția de Director Regional al DRDP CLuj” (vezi aici Hotărâtea CA din 12.01.2021 de reconfirmare a lui Cecan http://www.cnadnr.ro/sites/default/files/pagini-statice/HCA%20nr.%201%20din%2012.01.2021_0.pdf ).

Imediat după aceea, Cecan a încheiat un act adițional cu CNAIR prin care salariul de bază lunar brut i-a fost stabilit la 24.500 lei. Cecan are un salariu de bază negociat de 10.919 lei la care se adaugă o majorare salarială de 55% de 6005 lei, o indemnizație de conducere de 45% adică 7616 lei și un spor de vechime în muncă de 30%.

În 2017, Cecan a fost revocat pentru o scurtă perioadă de timp de la șefia DRDP Cluj până în 2018 când Justiția i-a dat dreptate într-o primă instanță.

A fost reintegrat dar a pierdut în 2019. A refuzat orice altă poziție în CNAIR susținând expres că nu este de acord cu posturile oferite și că-l vrea tot pe cel de director general.

După care a intrat în concediu din nou. În perioada de incompatibilitate dar și în cea a dosarului de delapidare, Eugen Cecan a fost în toate formele de concediu: de odihnă, medical, pentru incapacitate temporară de muncă, fără plată.

În total, Cecan a avut doar în perioada 04.08.2017-23.08.2019 numai puțin de 393 de zile de concediu medical.

Din doi ani calendaristici, un an și o lună s-a aflat în concediu medical.

O casă de avocatură angajată de CNAIR a emis în 2019 o opinie juridică în care susținea că Cecan putea fi demis. :”În concluzie, în virtutea elementelor de fapt și a prevederilor legale amintite anterior, apreciem că angajatorul poate avea inițiativa suspendării contractului individual de muncă în condițiile art. 52 alin. 1 lit. B teza a II-a Codului Muncii”.

Nu s-a ținut cont de aceasta. Pe 26.08.2019, Cecan este repus pe funcția de director general al DRDP Cluj iar câteva zile mai tîrziu a fost detașat pentru șase luni la regionala din Timișoara.

Așa că numele lui Cecan apare în raportul anual din 2019 al CNAIR drept director regional. Ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Din 2012 până în prezent a fost efectiv director al DRDP Cluj timp de aproape 9 ani.

Acum pe pe site-ul instituției http://cluj.cnadnr.ro/companie/conducere apare numele lui Eugen Cecan drept director regional. Nu și poza acestuia.

Și la stat și la privat. Eugen Cecan se menține miraculos la șefia drumurilor clujene, în timp ce soția și cei doi fii fac afaceri private, unele pe seama companiei conduse de capul familiei.

Trei ani de incompatibilitate

Eugen Cecan a fost declarat incompatibil de către ANI în 12.06.2015: ” S-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 29 ianuarie 2013 – 28 mai 2014, întrucât a deținut, simultan cu funcția de Consilier județean, și funcția de Director al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Cluj, încălcând, astfel, prevederile art. 88, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003.”

Decizia ANI a fost menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) prin sentința nr. 601/2018.

Conform deciziei ANI, Eugen Cecan a avut o interdicție de 3 ani –  23.01.2018-23.01.2021 – de a mai exercita o funcție sau demnitate publică.

Interdicția i-a expirat zilele trecute fără ca vreo autoritate a statului să fie preocupată să ia seama de decizia ANI, confirmată de ÎCCJ.

Într-un răspuns pentru DiscoverProject, ANI susține că a informat CNAIR în nenumărate rânduri de starea de incompatibilitate a lui Cecan însă nu a primit nici un răspuns din partea CNAIR: „Perioada de interdicție stabilită în cazul lui Eugen CECAN este cuprinsă în intervalul 16 februarie 2018 – 16 februarie 2021. Altfel spus, rămânerea definitivă a raportului de evaluare privind pe Eugen CECAN atrage decăderea din dreptul acestuia de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor Legii nr. 176/2010. Aceste considerente au fost comunicate C.N.A.I.R. – Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj,  în datele de 17 iulie 2018, 01 august 2018, C.N.A.I.R. București  în datele de 07 septembrie 2020, 01 octombrie 2020, respectiv 13 octombrie 2020 dar și Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în datele de 22 și 29 ianuarie 2021. Astfel, Agenția a comunicat instituțiilor relevante toate referințele legislative privind regimul interdicției de trei ani stabilită de lege, solicitând totodată detalii privind soluția dispusă în cazul acestuia. Până în prezent, deși Agenția a răspuns tuturor solicitărilor de clarificare primite în acest sens, C.N.A.I.R. nu a comunicat ANI informații din care să reiasă măsurile dispuse în cazul lui Eugen CECAN„.

Într-un răspuns pentru DiscoverProject, Cecan susține că și-a dar demisia din poziția de consilier județean, fără să amintească absolut nimic de poziția de director general al DRDP Cluj. „Mi-am dat demisia din funcția de consilier județean imediat ce am constatat că ar putea exista probleme de incompatibilitate„

CNAIR este de partea lui Cecan în privința incompatibilității: „Starea de incompatibilitate nu este aplicabilă situației lui Cecan Eugen pentru că numirea dânsului a fost încheiată în baza unui Contract individual de muncă. Această incompatibilitate a fost constatată în raport cu funcția deținută în Consiliul Județean, și nu pentru calitatea de director cu contract individual de muncă la CNAIR, menționându-se că, pentru a fi incompatibil trebuie să deții o funcție publică , conform prevederilor stipulate de Legea 161/2003„, se arată într-un răspuns al CNAIR pentru DiscoverProject.

Conform unor estimări, pe baza veniturilor din declarațiile sale de avere, Cecan a încasat de la stat, în cei trei ani, cât a fost declarat incompatibil sume cuprinse între 700.000 și 1 milion de lei.

În schimb, CNAIR îi ia apărarea lui Cecan: „Un contract individual de muncă poate fi suspendat sau încetat, conform Contractului Colectiv de Muncă (CCM) aplicabil și Codului Muncii, însă Cecan Eugen nu se află în nici una din situațiile prevăzute de CCM și Codul Muncii„

 

Dosarul penal

Eugen Cecan este acuzat de DNA Cluj pentru delapidarea DRDP Cluj, compania pe care o conducea. Dosarul băltește de doi ani în camera preliminară fără să fie trimis încă în judecată.

În rechizitoriul dosarului 1848/P/2017 trimis instanței de judecată pe 25.06.2019, procurorii DNA precizau că „în perioada vara 2014-decembrie 2015 inculpatul Cecan Eugen, având funcția de director general al DRDP luj,  a folosit, în interes personal ori ai membrilor familiei, resursele materiale și umane ale unității pe care o conducea, cele mai multe din acțiunile de folosire a acestor resurse vizând realizarea de lucrări de curățare a unor terenuri utilizate de Asociația Crecătorilor de Ovine și Caprine (ACOC) Așchileu-Vultureni, înființată de fii săi, Cecan Paul și Cecan Cristian”.

Cei doi fii aveau în arendă pășuni de 300 de hectare și aveau nevoie de utilaje și resurse pentru a le curăța. „Pe acest fond, la nivelul anului 2014, s-a constatat necesitatea identificării unor resurse materiale și umane care să fie folosite pentru curățarea pășunilor, motiv pentru care, directorul general al DRDP Cluj, Eugen Cecan, a relocat pentru diferite perioade de timp, utilaje din dotarea DRDP Cluj precum și angajați ai acesteia în vederea efectuării unor lucrări de întreținere/curățare a pășunilor folosite de ACOC Vultureni, înființată de cei doi fii ai săi„, susțin procurorii DNA.

Utilaje caterpillar, unimog, mașini de transport personal, motocoase, drujbe și furci din proprietatea DRDP Cluj sau a unităților din subordine erau folosite pentru a curăța pășunea arendată de fii lui Cecan și fără ca aceștia să plătească chirie. În același mod era folosiți și angajații DRDP Cluj care erau transportați la pășunea familiei Cecan cu mașinile instituției conduse de Eugen Cecan.

Nu era vorba doar de curățat pășunea ci și de cules porumbul sau de hrănit animalele de la aceeași fermă sau cules zerul de la aceleași animale.

Fie că erau utilaje, oameni sau combustibil toate erau pontate ca lucrări fictive pe drumurile din administrarea DRDP Cluj în timp ce erau folosite la pășunile familiei Cecan.

Aceștia au mai constatat că, Cecan mai folosea angajați ai DRDP Cluj pentru diferite interese personale.

Cecan se deplasa personal cu autoturismul Skoda Superb aflat în proprietatea DRDP luj la ferma celor doi fii pentru a lua pulsul lucrărilor făcute cu utilajele și angajații DRDP Cluj.

Dosarul este pe rolul Judecătoriei Municipiului Cluj Napoca. Cecan este incuptat iar CNAIR este parte civilă. Are un nou termen la sfârșitul acestei luni.

Cu toate acestea CNAIR este de partea lui Cecan: „La această dată nu putem vorbi de o trimitere în judecată a salariatului Eugen Cecan, deoarecere ne aflăm în stadiul procedural-Camera preliminară, ce este un filtru de legalitate al fazei de urmărire penală. Angajatorul poate aplica dispozițiile art. 52 alin. 1 lit. B, teza a II-a, Codul Muncii, numai după soluționarea cauzei în camera preliminară și trimiterea spre judecare„

Acesta nu este singurul diferend juridic dintre Cecan și instituția pe care o conduce.

Sindicatul Drumarilor „Elie Radu”, care este susținut financiar chiar de către CNAIR, este de partea lui Cecan în aceste procese. Împotriva CNAIR.

 

Amenințările subordonaților

Într-o adresă din iulie 2020 înaintată către conducerea CNAIR de către Crina Lăpușan, șeful departamentului juridic al DRDP Cluj, se vorbește de amenințări fățișe făcute de Cecan asupra unor angajați ai departamentului juridic al DRDP Cluj care au legătură cu dosarele lui penale: “De asemenea vă aduc la cunoștință că domnul director general exercită presiuni și amenințări față de consilierii juridici care au legătură cu aceste dosare penale în exercitarea sarcinilor de serviciu șă vă rog să luați măsurile care se impun”.

Lăpușan a sesizat în aceeași adresă că Cecan se află într-o altfel de stare  de incompatibilitate, față de cea constatată de ANI, pentru că e și director general și inculpat într-un dosar penal în relația cu compania pe care o conducea: Prin actul nr. 63552/21.10.2019 am sesizat incompatibilitatea dintre exercitarea atribuțiilor de director general și aceea de inculpat în dosarul penal care poate conduce la o degradare a administrării probelor în etapa de judecată a procesului penal, respectiv la împiedicarea înfăptuirii justiției“.

Lăpușan a mai trimis documente similare către conducerea CNAIR însă nu a primit nici un răspuns. În schimb, a primit preaviz de concediere pentru că i s-a desființat postul.

Preavizul îi este semnat de către Cecan. (vezi aici Preaviz Crina Lapusan) 

În schimb, Cecan susține că nu a amenințat pe nimeni și că, de fapt cei care-l acuză, au interese să îl schimbe. „Nu am amenințat nici o persoană din DRDP Cluj/CNAIR sau alte persoane care au legătură cu dosarul, nici direct, nici indirect.(…) Am declarații de la toți consilierii juridici din cadrul serviciului Juridic, în acest sens. Singura persoană din cadrul serviciului juridic care face reclamații neadevărate este dna Crina Lăpușan. Deopotrivă sunt de notorietate interesele ilicite a dnei Crina Lăpușan pentru ca eu să fiu destituit, dar aceste aspecte sunt investigate în acest moment de organele judiciare competente„

Într-o adresă din 2020, Cecan îi cerea șefei de la Juridic numele angajaților de la juridic pe care i-ar fi amenințat și numele celui care reprezintă instituția în dosarul său.

Și în această cauză CNAIR este de partea lui Cecan:„În ceea ce privește situația dosarului penal  (n.r. referitor la acuzațiile de delapidare ce îi sunt aduse de DNA) la care face referire Lăpușan Crina , aceasta este monitorizată în cadrul Direcției Reprezentare Instanță al CNAIR-central„.

Afacerile familiei Cecan

Oficial, la acest moment, numele lui Eugen Cecan nu apare în nici o afacere privată.

În trecut a deținut participații într-o serie de afaceri, de la firme de construcții – K&P Construct SRL, Monobloc Construct SRL,  până la companii de transport Milan Trans SRL, Milan International SRL sau ferme Gehais Farm SRL și alte companii: Caber Impex SRL, Margarinrom SRL, Milan & Trinomus SRL.

În 2011, a avut în proprietate numai puțin de 98 de apartamente într-un bloc din Florești, Cluj însă între timp le-a vândut. I-au mai rămas doar câte o treime din două apartamente pe care sunt puse sechestre ale procuraturii pe numele celor cu care au construit.

Declarația sa de avere nu este impresionantă cum sunt mașinile pe care le conduce. În ultima sa declarație de avere disponibilă public, Eugen Cecan declară că ar deține în proprietate doar o Dacia Duster.

Cei doi fii ai săi însă dețin o serie de companii care dezvoltă proiecte imobiliare, prestează servicii de contabilitate și activități în agricultură.

Cecan Paul și Cecan Cristian dețin 50% din firma Cetății Residence Apart SRL alături de alți doi investitori.

Case tip vândute de familia Cecan

Cecan Cristian mai deține participații într-un alt dezvoltator imobiliar, CKN Residence Apart SRL și într-o firmă de contabilitate, unde este angajată soția lui Cecan Eugen.

Fratele său a preluat frâiele afacerii din agricultură a familiei. Deține compania Agro CKN Farm SRL.

Cecan a notificat, în februarie 2020, DRDP Cluj să nu îi modifice fișa postului și a funcție – deci și veniturile sale de la stat – pentru că astfel ar fi afectat interesul fiului său, o persoană cu handicap pe care o are în întreținere (vezi mai jos notificarea lui Eugen Cecan către DRDP Cluj).

 

Cecan Laura, soția lui Cecan Eugen a preluat o serie de companii deținute de acesta și a înființat la sfîrșitul anului trecut o altă companie: CKN Construcții și Canalizări SRL cu obiect de activitate declarat lucrări de construcție a proiectelor edilitare.

Eugen Cecan susține că membrii familiei sale nu desfășoară activități incompatibile cu funcția sa: „Nu mă implic în activitîțile membrilor familiei mele, care sunt oameni muncitori și responsabili. Soția mea și-a înființat o firmă de construcții pentru că este inginer de meserie și are tot dreptul de a își câștiga existența„

 

Adjunctul lui Cecan, condamnat pentru mită

În aceeași ședință a CA-ului CNAIR în care a fost reconfirmat Cecan, a fost pus adjunct la Întreținere drumuri naționale și autostrăzi DRDP Cluj și Sabău Vasile Lucian Augustin.

În perioada cât a fost șef al DRDP Cluj, Sabău și fostul sef al Serviciului Transporturi din cadrul societatii clujene „Fimaro”, Petru Viorin Gorcea, au primit de la directorul companiei Ruttrans, Gabriel Vaida, mită: 11 milioane lei primul, 13 milioane, al doilea.

Vaida fusese și el arestat pentru fals de înscrisuri sub semnătură privată, delapidare și abuz în serviciu.

În perioada 1999-2000, Vaida a dat celor doi mită pentru înlesnirea unor contracte de colaborare privind inchirierea de utilaje si mijloace de transport de la Ruttrans. Potrivit lui Puscas, Sabau a primit de la Vaida 11 milioane de lei, iar Petru Gorcea peste 13 milioane de lei.

La fel ca Cecan, Sabău are și diferende juridice cu CNAIR pentru recuperarea unor sume de bani de la această companie fiind susținut în instanța de judecată de același sindicat al drumarilor Elie Radu.

Conflictul lui Ungureanu

8 februarie 2021

Stelian Negrea

Prima decizie de înlocuire a conducerii unui spital făcută de noul ministru al sănătății, Vlad Voiculescu, a fost cea a a spitalului de urgență Cluj Napoca.

În primele zile ale lui ianuarie 2021, Petru Șușcă fostul director al spitalului împreună cu membrii Consiliului de Administrație era schimbat prin revocarea unui ordin de ministru.

Deputatul USR+, Emanuel Ungureanu, una din vocile critice ale sistemului public de sănătate, declara, însă, că decizia a venit ca urmare a unui raport al al Corpului de Control al Ministerului Sănătății făcut în urma sesizărilor sale.

Acum, Constantin Dina, șeful corpului de control este angajat cu jumătate de normă la cabinetul său parlamentar.

Soția sa, Loredana Ungureanu, un medic primar dermatolog, încearcă, de mai bine de opt ani, să se angajeze la stat, chiar la secția de profil a Spitalului Județean de Urgență Cluj Napoca. Nu este singurul medic în această situație. A dat spitalul în judecată dar a pierdut în Justiție.

Emanuel Ungureanu a afirmat pentru DiscoverProjectnu și-a ajutat niciodată soția în cariera profesională.

Noua conducere a spitalului de urgență pare mai favorabilă găsirii unei soluții. A căutat activ, chiar la prima ședință, posturi noi la secția de dermatologie a spitalului.

Conflictul dintre soții Ungureanu și conducerea spitalului s-a purtat pe toate fronturile, cu toate armele și în toate formele. În Justiție, în mass-media, în parlament, în guvern la vedere și pe culoarele acestuia, pe plan personal și profesional. S-au folosit cuvinte grele și s-au adus acuze și mai grele croșetate în jurul incompetenței și a corupției.

Astfel de conflicte sunt emblematice pentru spitalele publice românești sugrumate de lipsa cronică de finanțare, de risipa banului public și de corupția endemică.

La stat vreau să lucrez

Loredana Ungureanu este șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu a Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca. Este cadru didactic la această universitate pentru care încasează jumătate din veniturile de parlamentar ale soțului, Emanuel Ungureanu, deputat USR+ la cel de-al doilea mandat.

Timp de trei ani, în perioada 2011-2014, a făcut gărzi la secția clinică Dermatovenerologie și la Spitalul Județean de Urgență Cluj Napoca.

În 2013, soția deputatului USR+ a solicitat integrarea clinică în spitalul public, adică să i se ofere un post cu normă întreagă, în baza unui Ordin de ministru care prevedea că personalul didactic medico-farmacist de la catedrele/disciplinele care funcționează în unitățile sanitare beneficiază de încadrare prin cumul de funcții cu jumătate de normă în respectiva unitate sanitară, în limita posturilor normate, vacante și bugetate existente în statele de funcții ale acestora.

Numai că spitalul de urgență susținea că nu avea posturi libere și bugetate, mai exact la secția de dermatovenerice unde pe circa 50 de paturi erau deja 14 medici.

Numeroasele cereri de integrare clinică înaintate de Loredana Ungureanu s-au lovit de refuzul Consiliului de Administrație al spitalului care susținea că nu are posturi libere pentru care să aibă și bani prinși în buget.

După un schimb de adrese între soția lui Ungureanu și conducerea spitalului de urgență Cluj Napoca a urmat în 2019 cu un proces în Justiție.

Medicul Ungureanu contesta și un act administrativ al Ministerului Sănătății din octombrie 2019 prin care suplimenta organigrama de personal a spitalului de urgență din Cluj Napoca cu doar jumătate de post de medic primar, specialitatea dermatovenerologie.

Soția deputatului Ungureanu a pierdut acest proces la mijlocul anului trecut.

Venituri modeste la privat

Loredana Ungureanu a devenit asociată, din acest an, în compania Oncoderm SRL cu familia Cosgarea: Marcel, fost șef al disciplinei Otorinolaringologie tot de la Univeristatea de Medicină din Cluj Napoca și fost șef al secției ORL a spitalului de urgență Cluj Napoca, Rodica, fosta șefă de la dermatovenerice de la același spital, și cele două fiice ale acestora.

Anterior, soția deputatului Ungureanu era și medic dermatolog și la Centrul medical Cosmedica, o afacere privată deținută de aceeași familie Cosgarea.

Legătura dintre cele două familii este puternică și de durată și arată o altă particularitate a sistemului public românesc: întrepătrundea dintre sistemul public și cel privat de sănătate și existența unor linii nevăzute între acestea.

Prima cerere de încadrare ca medic dermatolog la spitalul de urgență i-a fost întocmită, în 2013, Loredanei Ungureanu chiar de către Rodica Cosgarea, pe atunci șefa departamentului de dermatologie al spitalului de urgență.

Pentru a-și rotunji veniturile, soția deputatului oferă consultații dermatologice la o altă clinică privată din Cluj: Dermavision. Încasează însă venituri anuale extrem de modeste de doar 6000 lei pe an – 500 lei pe lună – conform declarației de avere a soțului.(https://www.dermavision.ro/medici/despre-loredana-ungureanu).

Soția lui Ungureanu, deține și un PFA care îi aducea venituri la fel de modeste.

Dermavision SRL este deținută de cunoștințe mai vechi ale lui Emanuel Ungureanu: Susan Mirela, soția unui un investitor imobiliar local, și Chișe Monica Mirela, un medic endocrinolog. 

Înainte de a devenit deputat USR+, Emanuela Ungureanu a fost angajat al firmei RDCons Invest SRL deținută de soțul lui Susan Mirela și de un alt investitor imobiliar, Kovacs Romică, asociat, la rândul său, o perioadă de timp în firma Dermavision SRL.

Nu am nici o legătură cu cariera profesională a soției”

Emanuel Ungureanu, este vicepreședinte din partea USR+ al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților  fiind un apropiat al lui Vlad Voiculescu și al fostului șef al Corpului de Control al Ministerului Sănătății, Constantin Dina.

De când a intrat în politică, în 2016, se războiește cu conducerea spitalului județean de urgență Cluj Napoca cu care soția sa se afla în conflict deschis.

El a declarat pentru DiscoverProject că nu și-a ajutat niciodată soția în cariera profesională: “Nu am avut nici o legătură, niciodată, cu cariera profesională a soției mele“.

Nici vorbă“, a fost răspunsul lui Ungureanu la întrebarea dacă, din cauza conflictului dintre el și Șușcă, soția sa nu a primit post în spital. “Cererea ei de integrare clinică e din 2013, eu am intrat în politică în 2016. În situația ei mai sunt și alți medici. Nu au fost locuri și bani. Doar în clinica ei de dermatologie unde este conferențiar mai sunt cinci cadre universitare fără integrare, susține Ungureanu.

Ungureanu l-a abordat direct pe Vlad Voiculescu chiar la audierile din Parlament pe nominalizarea sa ca ministru al sănătății cu privire la directorul Petru Șușcă, pe care l-a catalogat ca fiind cel mai toxic manager de spital, susținând că a depus trei sesizări la Corpul de Control al Ministerului Sănătății.

Ungureanu a susținut că pe baza sesizărilor sale, a fost făcut un raport în care ar fi stat la baza demiterii conducerii spitalului de urgență Cluj Napoca împreună cu membrii Consiliului de Administrație.

Din 2 februarie, Dina a ajuns consilier cu jumătate de normă la cabinetul parlamentar al lui Emanuel Ungureanu dar și la al fostului ministru al sănătății, Nelu Tătaru, Dina autosuspendându-se pe o perioadă de 12 luni de la Ministerul Sănătății.

“Mă ajută să lucrăm la o nouă lege a sănătății și să îmbunătățim inclusiv legislația pe control care este varză. După acest an Dina se întoarce pe postul de șef al Corpului de Control, post câștigat prin concurs. Nu are nici un conflict cu Vlad Voiculescu, acesta a insistat să rămână. Pur și simplu a vrut o pauză de la nebunia din Ministerul Sănătății și l-am rugat să ne ajute cu legislația”, afirmă Ungureanu.

Șușcă îl contrazice pe Ungureanu susținând că nu a fost demis în baza unui raport al Corpului de Control ci pe baza uni simplu ordin al ministrului sănățății: “ E pur și simplu o golănie. Nu există vreun raport al Corpului de Control pe baza căruia să fi fost demis. Am fost demis în baza unui ordin al ministrului sănătății, Vlad Voiculescu, din 4 ianuarie 2021 care avea la bază un referat din 6 ianuarie 2021“ .

Ulterior, deputatul Ungureanu a pus demiterea directorului spitalului județean la baza unui conflict între primarul liberal al Clujului, Emil Boc, de care ar fi fost apropiat Șușcă, și Vlad Voiculescu.

Spre deosebire de Ungureanu, Șușcă pune demiterea sa pe seama conflictului pe care îl are cu parlamentarul USR+.

“ Din 2014 de când conduc acest spital cred că au fost mai mult de patru solicitări din partea doamnei Loredana Ungureanu de integrare clinică în spitalul de urgență. Soțul ei genera scandaluri în presă pe diverse motive legate de spital. Toate acestea încercări au început încă din anul 2014. Emanuel Ungureanu încercat la toți miniștrii sănătății de la Sorin Pintea până la Victor Costache să mă schimbe“, afirmă Șușcă.

Disputele dintre soții Ungureanu și fosta conducerea a spitalului județean Cluj Napoca, reprezentată de Petru Șușcă, au căpătat accente extrem de personale, acuzele aruncate de ambele părți fiind extrem de grave.

Loredana Ungureanu se judecă cu Petru Șușcă, la fel și deputatul USR+, în timp ce Șușcă a contestat în Justiție demiterea sa de către Ministerul Sănătății.

Posturi noi la dermatologie

Spre sfârșitul anului trecut, sorții păreau că se schimbă în favoarea doamnei Ungureanu. Spre deosebire de abordare de până atunci, noul consiliu de administrație începea să pună mult mai accentuat problema unor noi locuri la mult căutatul departament de dermatovenerologie.

Într-o ședință a Consiliului de Administrație al spitalului de urgență din 16 noiembrie 2020, după alegerile parlamentare de la sfârșitul anului trecut, se cere comitetului director să înainteze în termen de 5 zile o informare scrisă privind situația reală a posturilor normate și vacante în statul de funcții al secției de Dermatovenerologie. (vezi documentul aici Hotarari CA 16.11.2020.pdf (scjucluj.ro)).

La nici o lună distanță, o nouă hotărâre a unui nou Consiliu de Administrație al spitalului este și mai imperativă: se va solicita secției Clinice Dermatovenerologie un punct de vedere privind situația integrărilor clinice și a reîntregirii cu normă întreagă. Consiliu de Administrație va discuta solicitările și răspunsul medicului șef de secție în cursul anului 2021, după încheierea lucrărilor de reabilitare a secției. (vezi documentul aici Hotarari CA 08.12.2020.pdf (scjucluj.ro)).

JOCURI ÎN FAMILIE

27 ianuarie 2021

Stelian Negrea

Cum s-au implicat doi demnitari într-o schemă de afaceri care produce milioane de euro din testarea aparatelor de jocuri de noroc.

FOȘTII DEMNITARI:

Odeta Cristinela Nestor, 44 de ani. A fost președintele Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) din 2013 până în anul 2017, funcție asimilată cu demnitatea de secretar de stat. După ce i-a expirat mandatul, Odeta Nestor a fost cooptată, prin interpuși, în grupul Metroreal, care câștigă milioane de euro din contractele pentru analiza tehnică de la companiile de jocuri de noroc – piață supravegheată de ONJN.

La câteva luni după ce a părăsit șefia ONJN, Odeta Nestor, și-a înființat două firme de consultanță pe piața jocurilor de noroc: una off-shore înregistrată în Hong Kong, și alta în România.

Florea “IcăVoinea, 64 de ani, fost senator PSD. A fost consilierul principal al premierului Viorica Dăncilă. La finalul anului 2016, după ce Ică Voinea își termină mandatul de senator este angajat de compania Metroreal, afacere patronată de rudele sale din Craiova.

Concomitent, Voinea devine și consilier al Asociației Române de Acreditare- Renar, instituția care face jocurile pe piața analizelor tehnice și aparatelor de măsură.

Potul cel mare

Încasările unei companii sătești au explodat în ultimii doi ani, după ce a obținut, peste noapte, o licență de la stat ca să măsoare aparatele de jocuri de noroc.

Regio Metro Cert SRL funcționează într-o casă din satul Pielești, județul Dolj, una dintre reședințele lui Remus Voinea, inginer mecanic, condamnat, în 1998, la doi ani și jumătate de închisoare pentru contrabandă cu țigări. Condamnarea l-a împiedicat să administreze afacerile familiei până în 2014, când a obținut reabilitarea judecătorească.

Până atunci, companiile sale au fost înscrise pe numele socrilor, soției și celor doi fii ai săi, Alexandru și, respectiv, Andrei Voinea.

Primul, Alexandru Voinea, a înființat și Regio Metro Cert pe 29 mai 2012, când avea doar 22 de ani. A rămas în firmă până astăzi.

Fratele său mai mic, Andrei Voinea, a fost asociat în afacerea mai veche a familiei Metroreal SRL.

Conexiunile ascunse din jurul acestor afaceri dezvăluie cum a ajuns Regio Metro Cert să-și crească încasările de zece ori în ultimii doi ani, ajungând la o cifră de afaceri anul trecut de aproape 10 milioane de lei.

Omul de paie și foștii demnitari

Un alt tânăr din Craiova, Mihai Daniel Sandu, înființează în 2016 o nouă firmă cu obiect identic de activitate – SMD Metrology SRL. Se ocupă tot de analize tehnice, adică, pe scurt, de metrologie.

În mod bizar, în august 2017, Sandu o cooptează în afacerea lui pe Odeta Cristinela Nestor, 44 de ani, fosta șefă, până în urmă cu cinci luni, a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN).

Nestor fusese patru ani președintele instituției care supraveghează piața jocurilor de noroc, autorizând astfel operatorii de pariuri sportive, cazinouri sau păcănele.

Cum a ajuns un tânăr de doar 27 de ani din Craiova să se asocieze cu un fost demnitar al statului?

Sandu era, de fapt, angajatul familiei Voinea, iar în această calitate s-a ocupat de înregistrarea oficială a domeniului “regiometrocert.ro” pe 25 ianuarie 2017. Atunci era student la Facultatea de Automatică.

Numărul său de telefon figurează și astăzi ca persoană de contact pentru domeniul web.

În schimb, numărul de telefon al lui Andrei Voinea, mezinul familiei din Craiova, apare ca persoană de contact la Registrul Comerțului al companiei SMD Metrology, în care a fost cooptată fosta șefă ONJN.

Exact de la această instituție avea să obțină câteva luni mai târziu Regio Metro Cert licența ca să poată certifica aparatele de jocuri de noroc, exact activitatea responsabilă de creșterea încasărilor sale.

Se întâmpla pe 30 ianuarie 2018, a doua zi după numirea Guvernului Dăncilă. Atunci, Regio Metro Cert a obținut licența de la Oficiul Național al Jocurilor de Noroc (ONJN).

  • “Regio Metro Cert SRL este o societate deținătoare a licenței clasa a II-a aprobată prin Decizia O.N.J.N. nr. 202/30.01.2018, valabilă de la data de 01.02.2018 până la data de 30.01.2028.”

Compania a primit astfel dreptul să măsoare și să certifice aparatele de jocuri de noroc timp de 10 ani, până pe 30 ianuarie 2028. În acel an, încasările companiei au crescut de patru ori față de 2017, de la nici un milion de lei la aproape 1 milion de euro. După încă un an, în 2019, Regio Metro Cert și-a dublat din nou încasările, atingând un nivel de aproape 2 milioane de euro.

  • DETALII ISO. Compania nu deține certificat ISO pentru jocurile de noroc, ci pentru cazane sub presiune. Are câștigate contracte publice, între 2007 și 2020, cu diverse companii de stat în valoare de aproape 200.000 lei.  În aceeași perioadă, Metroreal SRL a obținut contract de aproape 1,7 milioane de lei.

Fosta șefă a ONJN: „Sunt persoană privată acum, nu vă mai răspund la întrebări”

Odeta Nestor, fosta șefă a ONJN, se prevaleză de faptul că este persoană privată acum pentru a nu mai răspunde întrebărilor ce i-au fost trimise: “Consider că deja e prea mult să dau curs de fiecare dat solicitărilor făcute de diverse persoane, solicitări făcute cu bună credință sau din contră. Nu vreau să fiu poate arogantă, dar sunt persoană privată acum, iar timpul și activitățile mele cred că e normal să mă privească personal. De acea nu vă mai răspund solicitărilor. În schimb,fără a vrea să vă dau lecții în domeniul dumneavostră, poate jurnalistic ar fi interesant să vedeți ce activitate și ce realizări are actuala conducere a ONJN. Și poate e util măcar de comparat și semnalizat“, susține fosta șefă a ONJN într-un răspuns pentru DiscoverProject.

Nu a dorit să răspundă nici unei întrebări, nici celei mai importante: cum de a ajuns să facă afaceri cu familia celui mai influent membru al Cabinetului Dăncilă?

În cei patru ani cât a condus ONJN, Odeta Nestor și-a dezvoltat o relație apropiată cu Tudor Șimota, șeful corpului de control din această instituție.

Tudor Simota este un fost ofițer de la BCCO Arad de unde a fost promovat în funcția de șef de cabinet al fostului ministru de finante în cabinetul Victor Ponta, Liviu Voinea, de unde a fost trimis membru neexecutiv în Consiliul de Administrație al Loteriei Naționale și director al Direcției Corpului de Control al ONJN. Acesta s-a menținut în această funcție până în present, numele său fiind vehiculat chiar cu posibilitatea ocupării unei poziții la vârful ONJN.

După ce a părăsit ONJN, Odeta Nestor și-a înființat o companie off-shore: OG Consulting Limited cu adresa in Suite 2405, Progress Commercial Building, 9 Irving Street, Causeway Bay, Hong Kong Island (vezi actele aici). “Asociat unic al acestei companii off-shore sunt eu. Fiind compania mea nou înființată tot eu o administrez de la data înființării. OG Consulting Limited este compania mea 100% și oferă consultanță în domeniul jocurilor de noroc. Nu are contracte cu operatori din România fiind înființată pentru consultanță în domeniul jocurilor de noroc online în străinătate acolo unde activez în prezent”, afirma Odeta Nestor în 2017.

La două luni după ce a părăsit șefia ONJN, Odeta Nestor a înființat o altă companie pentru a oferi consultanță în domeniul jocurilor de noroc: “Am înființat Nestor Gambling Office SRL pentru a acorda consulltanță în zona operatorilor jocurilor de noroc, dacă eu am făcut legea jocurilor de noroc e normal să mă întrebe pe mine. Dacă mi se va solicita punctul de vedere pe o anumită zonă am să încerc să-i îndrum pe operatori să respecte legea. Cât timp am deținut funcția de președinte al ONJN nu am avut nici un fel de contracte de consultanță cu piața jocurilor de noroc, fostul meu soț având o firmă de after school”, susținea Odeta Nestor.

Odeta Nestor mai deține și poziția de președinte al Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND).

„Premierul din umbră

Cel mai influent personaj din Guvernul Dăncilă, potrivit relatărilor din presă, a fost Florea Voinea, 64 de ani, fost al tineretului comunist înainte de 1989, convertit apoi în politician, parlamentar și demnitar în masonerie.

Deși a fost simplu consilier personal al prim-ministrului Viorica Dăncilă, presa l-a catalogat pe Florea “Ică” Voinea ca fiind, de fapt, “premierul din umbră” al guvernului PSD, subliniind astfel influența pe care o avea în actul decizional la Palatul Victoria.

Până în decembrie 2016, „Ică” Voinea a fost parlamentar PSD, consolindându-și influența în Camera de Comerț Româno-Chineză, având lângă el personaje controversate ca Dumitru Nicolae, “Niro”, omul care a creat magazinul de chinezării “Dragonul Roșu”, iar apoi a fost implicat în mai multe scheme de corupție, și, respectiv, Gabriel Oprea, vicepremier în Guvernul Ponta, care o numise, în 2013, pe Odeta Cristinela Nestor la conducerea ONJN.

După ce n-a mai fost parlamentar, în 2017, Florea Voinea s-a angajat la Metroreal SRL, compania lui Remus Voinea, cu care este înrudit.

Asociații companiei Metroreal nu au răspuns, până la momentul apariției acestei anchete jurnalistice, la întrebările DiscoverProject legate de legăturile pe care le au cu fostul senator PSD, Ică Voinea, dacă au fost sau nu controlați și sancționați de instituțiile statului pentru posibilele nereguli etc

  • Când Ică Voinea devine angajatul Metroreal, în 2017, compania era împărțită de Remus Voinea și de medicul de origine siriană Maher Kadour, 63 de ani.  Kadour a abolvit Facultatea de Medicină la Craiova în 1982 și a obținut cetățenia română în 1995, după ce s-a căsătorit cu medicul Emilia Padan –Kadour, consăteană cu Ică Voinea. Cei doi, Emilia și Ică, sunt născuți la distanță de un an în satul Maglavit, județul Dolj. În casa familiei Kadour din București, compania SMD Metrology, în care a fost implicată șefa ONJN, a avut un punct de lucru până în 2018.

În același an, 2017, Ică Voinea a devenit unul dintre cei mai influenți consilieri ai Asociației Asociației Române de Acreditare – Renar, adică exact asociația care face jocurile pe piața companiilor specializate în metrologie, unde activează companiile Metroreal, SMD Metrology și Regio Metro Cert.

Această asociație este condusă de Fănel Iacobescu, de loc tot din Craiova, unde este și profesor universitar. A fost director al Biroului Român de Metrologie Legală. (A contestat în instanță decizia de concediere din această instituție, pe 8 august 2020, iar în octombrie 2020 a dat în judecată și MEC).

Oficialii RENAR nu au oferit, până la momentul apariției acestei anchete jurnalistice, răspunsuri la întrebările DiscoverProject legate de neregulile sesizate în privința companiilor controlate de apropiații lui Ică Voinea, dacă au fost sau nu sancționate aceste companii, de legăturile dintre șeful RENAR și fostul premier din umbră al Vioricăi Dancilă etc

  • Regio Metro Cert deține certificarea cu sistemul de manegement al calității și sistemului de manegement de mediu, în conformitate cu standardele de referință SR EN ISO 9001:2008, respectiv SR EN ISO 14001:2005 ; de către Mișcarea Română pentru Calitate (MRC) și este membru RENAR. Mișcarea Română pentru Calitate este o asociație fondată în 1999 de Fănel Iacobescu la Craiova. Are adresa pe strada Părului nr. 8, Craiova. Mangra Mihail – Preşedinte al Consiliului Director, Ştefănescu Ioan – vicepreşedinte ştiinţific al Consiliului Director, Berceanu Maria – membru al Consiliului Director, Poenaru Maria – Magdalena – membru al Consiliului Director.

ASOCIAȚII ÎN CARE A FOST SAU ESTE IMPLICAT FĂNEL IACOBESCU

  • ASOCIATIA CAMERA AUDITORILOR PUBLICI INTERNI DIN ROMANIA (CAPIR)
  • ASOCIATIA RETELEI NATIONALE DE ACREDITARE DIN ROMANIA
  • ASOCIAŢIA CLUSTER INTERNAŢIONAL AGROFOOD-CIAF
  • ASOCIAŢIA DE COLABORARE PRIN PROIECTE ŞI PARTENERIATE COMUNE CU CHINA
  • ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASRO
  • ASOCIAŢIA MIŞCAREA ROMÂNĂ PENTRU CALITATE
  • ASOCIAŢIA MIŞCAREA ROMÂNĂ PENTRU CALITATE- E
  • SOCIETATEA ROMANA DE MASURARI
  • ASOCIATIA LABORATOARELOR DIN ROMANIA – ROLAB
  • ASOCIAŢIA REŢELEI NAŢIONALE DE ACREDITARE DIN ROMANIA – RENAR

  • Pe 22 mai 2017, Gabriela Voinea, soția lui Remus Voinea, înființează o altă companie de profil, Metroreal Metrology, cu sediul în Pielești, Pădurea Poștei 15, la două case distanță de reședința familiei.
  • Pe 19 noiembrie 2019, Mihai Daniel Sandu înființează în apartamentul lui din Craiova compania RMC Slot Conformity, cu același obiect de activitate: activități de testări și analize tehnice. Îl angajează aici pe Mihai Alexandru Vasile, fost coleg de facultate la Automatică, care lucrase înainte la Regio Metro Cert.

CONSILIERUL FANTOMĂ

24 iunie 2020

Stelian Negrea

În plină criză sanitară, când oamenii ieșeau pe semnătură din case, compania statului UNIFARM făcea achiziții pe bandă rulantă de măști, mănuși și combinezoane, majoritatea chinezești.

Achizițiile netransparente și cumpărate la costuri enorme sunt anchetate acum de DNA, care l-a pus acuzat ieri pe fostul șef al UNIFARM, Adrian Ionel, că a cerut mită ca să cumpere echipamente de la o firmă.

În vârful pandemiei, Ionel îl avea drept consilier onorific pe Bogdan Micu, pus să se ocupe de achizițiile de echipamente medicale din China. Micu e dator vândut de mai mulți ani unui concern chinezesc cu afaceri în energie. Le datorează chinezilor peste 5 milioane de euro.

Până la 35 de ani, Micu a colecționat companii. A fost implicat în aproape 30 de afaceri, unele cu probleme financiare. În timpul liber era activist de mediu.

Apoi a început să colecționeze funcții publice.

Micu este și consilier cu jumătate de normă și al ministrului mediului unde se ocupă de programul Sumal 2 pentru monitorizarea tăierilor de lemn, după ce anterior pusese pe picioare aplicația Inspectorul Pădurii.

Bogdan Micu susține că a devenit consultant pentru achizițiile Unifarm după ce ”a avut norocul să ajungă la premierul Orban printr-o recomandare”.

În alte ocazii, Micu este prezentat drept consilier onorofic al premierului, deși într-un răspuns pentru DiscoverProject, Guvernul susține că Micu n-a avut niciodată o astfel de calitate. Bogdan Micu n-a dorit să răspundă întrebărilor noastre pe această temă.

Este deci “consilierul-fantomă”.

Ce a făcut totuși la UNIFARM, l-am întrebat? N-a răspuns. Nu a răspuns de altfel la nici o întrebare legată de semnele de dubiile privind achizițiile acestei companii de stat al căror consilier s-a lăudat că este.

Compania de stat UNIFARM a fost unul dintre pilonii principali în lupta din ultimele trei luni cu noul coronavirus. Achizițiile de sute de milioane de lei ale acestei companii au fost extrem de opace: nu sunt publicate nici un fel de date oficiale legate de volumul și valoarea achizițiilor făcute. Din acest motiv numeroase scandaluri au însoțit aceste achiziții.

”La sesizarea unor jucători din piață care au reclamat faptul că, tot procesul de achiziție de la Unifarm, a fost extrem de netransparent fiind favorizate anumite companii în dauna altora, DNA a deschis o investigație în care au fost cerute date de la Ministerul Sănătății, fiind audiate și o serie de oficiali ai acestui minister”, susțin surse guvernamentale.  Ieri, DNA l-a acuzat de luare de mită pe Adrian Ionel, până de curând șeful UNIFARM.

Chestionată de o săptămână de DiscoverProject în privința unei anchete legate de achizițiile UNIFARM, DNA nu ne-a oferit un răspuns. Până ieri când ne-a remis comunicatul de presă în care anunță că l-a pus sub control judiciar pe Adrian Ionel.

Unifarm a refuzat constant să ofere răspunsuri DiscoverProject legate de volumul și valoarea achizițiilor de echipamente medicale făcute pe timpul pandemiei însă încearcă să se prevaleze la nivel legislativ de faptul că nu ar fi autoritate contractantă motiv pentru care nu ar fi avut obligația legală să încheie proceduri transparente de achiziții.

Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) arată într-un răspuns către Unifarm tocmai contrariul că este autoritate contractantă și că ar fi trebuie să facă achiziții publice transparente:”Prin urmare apreciem că CN UNIFARM SA a fost înființată pentru a satisfice nevoi de interes general, fiind îndeplinite toate cele trei condiții prevăzute de art 4. Alin. 2, din Legea 98/2016 din care rezultă calitatea de autoritate contractantă a acesteia”

Guvernul: nu a fost niciodată consilierul premierului

Deoarece se recomandă drept consilier onorific al premierului Ludovic Orban, DiscoverProject a solicitat informații Guvernului.

Cu privire la solicitarea dumneavoastră (…) vă comunicăm persoana la care faceți referire în solicitare (n.r. Bogdan Micu) nu a făcut și nu face parte în prezent din echipa de consilieri din structura Guvernului (personali/onorifici) a prim-ministrului Ludovic Orban și nu desfășoară raporturi contractuale cu Secretariatul General al Guvernului”, se arată în răspunsul oferit de Guvern redacției DiscoverProject.

Într-o postare publică din 20 martie 2020, în plină stare de urgență, Bogdan Micu susținea că a avut norocul să ajungă la premierul Orban printr-o recomandare iar premierul l-a trimis la UNIFARM: ”Atunci m-am mobilizat, și, de acasă, am început să mă implic tot mai mult în achiziționarea de echipamente care să ajungă spitalelor. Am experiență și relații să fac asta. Am avut norocul să ajung la Primul Ministru printr-o recomandare. Acesta m-a deferit Companiei Naționale strategice UNIFARM, cu care lucrez acum și îi ajut. De luni 16.03 statul a capitalizat foarte repede Compania de Stat ( în doar 12 ore) cu peste 100 milioane de euro și a capacitat-o să se ocupe de problemă. Respect pentru rapiditate! ”.

Victor Costache, fostul ministru al sănătății, când Micu a ajuns consilier la Unifarm, susține că nu îl cunoaște pe Bogdan Micu și nici cum a ajuns acesta să ofere consultanță pe achiziții companiei de stat Unifarm.

Într-un răspuns pentru DiscoverProjec, departamentul de presă al Ministerul Sănătății nu lămurește exact cum a ajuns Micu consilier al UNIFARM pe probleme de achiziții de echipamente medicale dar anunța, înaintea anunțului DNA legat de punerea sub acuzare a șefului UNIFARM, că va demara ă analiză la nivelul acestei companii :” Având în vedere solicitarea dumneavoastră transmisă Ministerului Sănătăţii, vă comunicăm că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 544 / 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, aceasta a fost direcţionată către S.C. UNIFARM S.A., în vederea analizei aspectelor semnalate şi a identificării modalităţilor legale de soluţionare.
Concluziile analizei vă vor fi comunicate de către reprezentanţii S.C. UNIFARM S.A.”.

Cu alte cuvinte, Ministerul Sănătății îl punea pe șeful pus a doua zi sub acuzare de DNA să analizeze ce-i cu achizițiile suspecte pentru care a și ajuns sub control judiciar.

În perioada stării de urgență, pe culoarele guvernului a circulat cu insistență un proiect de act normativ prin care era oferită pur și simplu o impunitate totală tuturor celor care s-au ocupat de achiziții din partea statului pentru combaterea pandemiei de coronavirus.

Mihai Drăgan, purtătorul de cuvânt al Ministerului Mediului, un alt minister unde Micu susține că este consilier, ne-a pus la dispoziție, cu ceva dificultate, o declarație de avere și de interese actualizate pe 2020 ale lui Bogdan Micu.

Drăgan susține că actualul ministru al mediului l-a preluat pe Micu de la fostul ministru al mediului din vremea cabinetului Cioloș: ”Bogdan Micu s-a ocupat in 2016 de implementarea inspectorul pădurii, în guvernarea tehnocrată. Când a preluat actualul ministru mandatul, a anunțat că are ca prioritate finalizarea noului SUMAL, care trebuia să fie gata de 2 ani și a tot fost amânată de fosta guvernare. Și a fost cooptat el ca să se ocupe strict de coordonarea dezvoltării noului SUMAL. Cum a ajuns în discuție nu aș ști să-ți spun”.

Bogdan Micu a fost unul dintre consilierii fostului premier Dacian Cioloș iar din poziția lui de activist de mediu a fost cel care a inițiat proiectul Inspectorul Pădurii pe când era consilier al ministrului mediului din 2017, Cristiana Pașca Palmer.

Conform declarației sale de avere din 2020, Micu i-a închiriat un imobil în Zalău lui Dacian Cioloș, președintele partidului PLUS și a grupului Renew Europe, al treilea mare grup din Parlamentul European, pentru suma anuală de circa 250 Euro.

Conform aceleiași declarații de avere, Micu a sponsorizat în 2019 PLUS cu 84.000 de dolari fiind unul dintre cei mai importanți sponsori ai acestui partid.

Dator vândut chinezilor

Bogdan Micu este asociat împreună cu mama sa într-un număr de peste 30 de companii al cărui obiect de activitate este, în principal, legat de producția de energia solară însă doar câteva dintre acestea au activitate, cifre de afaceri, angajați și profituri.

Restul au fost dizolvate din lipsă de activitate.

Conform site-ului www.e-licitatie.ro , în 2014 una din firmele sale Alpin Solar SA a câștigat alături de o companie a sindicaliștilor din energie, Filiala de întreținere și servicii energetice Electric Serv SA un proiect de 24 milioane de lei pentru construcția unei centrale solare în Roșiorii de Vede, județul Teleorman.

Micu mai menționează în declarația lui de avere și din 2017 și din 2020 o datorie de 5,2 milioane euro către compania germană S.A.G. Solar Development & Construction Gmbh. Compania germană, intrată în insolvență, a fost preluată în 2014 de către subsidiara germană a firmei chineze Shunfeng International Clean Energy Limited.

Aceasta din urmă este deținută de cel de-al 172-lea cel mai bogat om de afaceri din China, Chen Kin Ming, cunoscut și ca Zheng Jianming, etichetat drept împăratul energiei solare din China, liderul mondial în producția de panouri solare.  

Compania a avut în 2019 o cifră de afaceri de 1,5 miliarde de dolari, vânzându-și 99,6% din producția de panouri solare în China comunistă.

Micu mai deține acțiuni la o firmă înregistrată în Germania cu același nume, Alpin Sun Gmbh, care susține că are investiții în câteva parcuri solare din SUA și Chile.

Conform declarației sale de avere din 2017, Bogdan Micu a vândut două terenuri intravilane în comuna Sânpetru din Brașov cu 4,5 milioane lei (1 milion Euro) firmei Compania cinci stele SRL deținută de Pop Alexandru și fiul acestuia, Pop Liviu Alexandru.

Pop Alexandru este consilier ALDE în consiliul local al Primăriei Sânpetru.

Alte firme deținute de Bogdan Micu au în acționariat firme întregistrate formal în Germania însă acestea depind de producția de panouri solare din China care este lider mondial în acest domeniu unde furnizează produse cu un preț în medie cu 30% mai mici.

După izbucnirea pandemiei cu coronavirus, liderii UE și ai SUA au exprimat serioase îngrijorări legate de dependența celor două zone de echipamentele medicale produse aproape exclusiv în China.

Update: Drept la replică

DiscoverProject publică dreptul la replică transmis de dl. Bogdan Micu, deși acesta insistă fals că nu a fost contactat înainte de publicarea textului “Consilierul-fantomă”. I-am prezentat deja dovezi clare în acest sens. La finalul dreptului la replică, pentru corecta informare a publicului, publicăm punctual precizările noastre la tentativa de victimizare a domnului Micu:

„Buna ziua

In comformitate cu prevederile legale va cerem in mod formal sa publicati dreptul la replica in cadrul articolului dumneavoastra care se gaseste aici:

Si sa introduceti textul de mai jos. 

De asemenea acest mail este o notificate oficiala de anunt prealabil de chemare in judecata pentru calomnie si afirmatii mincinoase. 

Vom cauta atat repararea imaginii cat si obtinerea de daune banesti substantiale indata ce vom termina evaluarea pagubelor generate de dumneavoastra. 

De asemenea vom depune si o plangere penala pe numele jurnalistului in cauza.  

Textul replicii:

#Dreptul la #Replica, – comform legii si deontologiei profesionale cer editorului sa publice acest continut in continuarea articolului sau.

Mai multe persone m-au rugat sa public acest drept la replica. Ca sa nu lasam jurnalismul de felul asta sa devina norma.

In legatura cu articolul publicat pe discoverproject. ro si preluat de altii.

In primul rand mie nu mi s-a cerut parerea legata de informatiile publicate in acel articol. 

In al doilea rand informatiile precizate in articol sunt eronate, scoase din context si inexacte si dezinformeaza opinia publica.

Sa luam cateva exemple:

1. Nu am fost niciodata consilierul domnului director Adrian Ionel. Am fost voluntar cu contract de voluntariat la Unifarm pe perioada scurta. Eu m-am oferit ca sa ajut. Si o sa o fac oriunde e nevoie daca e pt tara mea.

2. „Până la 35 de ani, Micu a colecționat companii. A fost implicat în aproape 30 de afaceri, unele cu probleme financiare”

Gresit. Nu am colectionat afaceri. Sunt antreprenor de 15 ani si am facut cateva afaceri. Nici una cu probleme financiare. Cele 30 companii la care se face referire sunt SPVs – sau Special Purpose Vehicles. Un instrument prin care dezvolti un proiect de sine statator ca subsidiara si apoi daca e de succes investesti in el. Dar nu are activitate de sine statatoare sau angajati sau asseturi. 

3. Se precizeaza ca nu as fi dorit sa raspund unor intrebari. Dar nu mi s-au adresat acele intrebari. Tot articolul o lista de presupuneri alese sa dea bine si fara nici un fact check. 

4. Se spune ca as fi „consilier fantoma” pentru ca ” nu am raspuns la intrebari” desi nu numai ca am raspuns dea lungu timpului la diferite interviuri, dar am fost chiar foarte public cu pozitiile mele si pozitia de consilier, am promovat voluntariatul la minister si am fost la multe interviuri publice. 

5. Sustin ca as fi „Dator vandut chinezilor”. Dar nu sunt dator nimanui. Ba chiar mai mult unul din motivele pentru care am avut curaj sa ma implic in viata publica este pentru ca am o situatie financiara destul de buna incat sa ma faca incoruptibil in sistemul asta presarati de corupti. 

6. Sustine autorul articolului ca as avea o datorie de 5,2 Milioane de euro la niste chinezi. Asta este o mega dezinformare. Ei au interpretat ca un credit furnizor al unei firme unde sunt actionar minoritar – acordat pe termen lung in baza unor intelegeri contractuale ( producatorii au dat in rate panouri solare) ar fi o datorie a asociatului. Si daca nu ai facut in viata ta o boaba de contabilitate poti sa iti dai seama ca un credit furnizor al unei firme nu are nimic de a face cu datoria unui asociat. 

7. Tranzactia cu Turcia despre care se face referire imi este total straina Nu stiu cine a facut-o, ce parti au fost implicate si ce obiect sau pret a avut. Asa cum nu stiu nimic despre ce a mai facut Unifarm sau directorul ei. 

8. Furnizorii pe care ii stiu eu au fost din Korea, Olanda si Romania si tranzactiile au fost direct facute de Unifarm. Nu am gestionat China. 

9. Unifarm a facut sute de achizitii de care habar nu am, nu le stiu conditiile si nici nu mi le-au aratat niciodata. Eu am stiinta si am ajutat la 3-4, si alea facute direct de Unifarm.

Bun. Si atunci de unde acest articolul?

Pai. De fapt. Exact astazi( data publicarii articolului) se decide soarta HGului pe Sumal. Si acolo se decide transparenta care va fi in Inspectorul Padurii( proiectul promovat de mine). Ori tocmai eu am fost cel care a luptat cu toata lumea din industrie si din minister sa se mentina si sa se imbunatateasca transparenta in inspectorul padurii.Si am deranjat pe semne multe interese.

Am primit o serie de amenintari, inclusiv de la persoane ca si Catalin Tobescu(NostraSilva) care reprezinta interesele industriei, care de fata cu ministru acum 5 zile mi-a zis ” Tu esti de vina pentru ca ai publica informatii pe inspectorul padurii in 2016 si o sa vezi ce o sa patesti!” De fata cu vre-o 6 oameni cel putin. El fiind total opus transparentizarii. 

Si acum exact el promoveaza articolul cu pricina cu ideea ” vedeti ce v-am zis eu cine este acest consilier care cere transparenta”.

Dar mesajul meu pentru ei. 

Daca mai vine o criza – eu tot o sa ma stradui sa imi ajut tara. 

Si daca cetatenii vor fi pacaliti si se vor scoate informatii din inspectorulpadurii maine la HG, voi iesi in strada, si daca voi fi singur, si voi protesta pentru aceasta nedreptate in Piata Victoriei. Dar de mine nu scapati pana nu opriti taierile ilegale de padure!

Mit freundlichen Grüßen

Best regards

Bogdan Micu,

CEO/ Geschäftsführer

………………………………

Alpin Sun GmbH

Zum Wasserwerk 12 h
D-15537 Erkner (bei Berlin)
Mobil  :  US +1-888-980-1385

               EU  +40-730-119911

E-Mail: bogdan.micu@alpin-sun.de

Website: www.alpin-sun.de

  1. Articolele de presă privind achizițiile companiei de stat UNIFARM în perioada pandemiei cu virusul COVID 19, în care este nominalizat și citat dl. Bogdan Micu, îl prezintă drept consilier al companiei UNIFARM. Domnul Micu nu a respins această titulatură timp de trei luni, deși putea în acest interval de timp să precizeze public că are doar contract de voluntariat cu compania statului, așa cum susține abia acum, fără să prezinte și dovada.
  2. Domnia sa susține că nu a avut multe companii, pentru că, în fapt, ele ar fi simple SPV -Special Purpose Vehicles, adică vehicule speciale de investiții. Aceste “vehicule”,  sunt însă înregistrate în România ca societăți comerciale cu răspundere limitată (SRL), înregistrate, ca atare, la Oficiul Național al Comerțului din România.
  3. L-am contactat pe domnul Micu și telefonic, și pe adresa de de messenger de pe pagina personală de Facebook, unde domnia sa postează zilnic. I-am transmis întrebările cu o săptămână înainte de publicarea articolului. L-am întrebat astfel despre activitatea domniei sale la compania UNIFARM, dar nu a răspuns. Puteți urmări la începutul emisiunii “Jocuri de Putere” (din 24.06.2020) de la RealitateaPlus reacția domnului Bogdan Micu, când i-am prezentat dovezile că a fost contactat de redacția DiscoverProject. Cu toate acestea, continuă să insiste că nu a fost contactat.
  4. L-am numit pe Bogdan Micu ca fiind “consilierul fantomă” și pentru nu este de găsit nicăieri, nici la alte minister unde este consilier de mai mulți ani. Dl. Bogdan Micu nu are o adresă de email oficială la Ministerul Mediului, unde susține că este consilier. Ne-a transmis dreptul la replică de pe adresa uneia dintre firmele sale.
  5. Dl. Bogdan Micu susține că nu este dator companiei deținute de un om de afaceri chinez, ci ar fi vorba de un credit-furnizor, trecut ca atare în declarația sa de avere, în calitate de consilier. Din declarația de avere nu reiese însă că ar fi vorba de un credit furnizor, ci de o datorie personală.
  6. 7.8.9. Multe achiziții UNIFARM, în timpul pandemiei, au fost făcute din China, astfel că datoriile unui consilier/voluntar al companiei statului dator către o companie chineză reprezintă în opinia noastră, ca jurnaliști, o informație de interes public. Oficialii UNIFARM au refuzat să pună la dispoziția redacției DiscoverProject lista cu echipamentele medicale achiziționate, valoarea acestora și procedura prin care au fost cumpărate. Nici Bogdan Micu nu a oferit informații când a fost întrebat de redacția DiscoverProject despre achizițiile pe care le-a consiliat.

Articolul DiscoverProject despre Bogdan Micu a fost publicat după ce DNA a început ancheta penală împotriva lui Adrian Ionel, directorul general al UNIFARM, acuzat că a cerut o mită de 760.000 de Euro pentru a acorda unei firme un contract de echipamente medicale. Acesta este contextul în care a apărut articolul. DiscoverProject documenta deja subiectul achizițiilor publice, complet netransparente, făcute de o companie a statului român. Tentativa de victimizare a domnulului Bogdan Micu și informațiile false pe care le tot promovează trebuie susținute de domnia sa cu probe. Calitatea sa de inițiator al Inspectorului Pădurilor a fost menționată în articol pentru a explica experiența domniei sale.

Update 2: Afacerea mascată a fost câștigată de un om de afaceri controversat

2 iunie 2020

25.06.2020

Ministerul Sănătății a anunțat ieri că megalicitația pentru achiziția de 90-115 milioane de măști pentru populație în valoare de 151-193 milioane de lei a fost câștigată de compania Naguma Medical Supply SRL deținută de omul de afaceri canadian Michael Topolinski.

DiscoverProject a scris despre faptul că licitația a fost lansată de două ori cu termene extrem de scurte, de vineri până marți, și că, în mod cu totul ciudat, Topolinski anunța încă de acum două luni de zile, când nu exista nici o intenție din partea Guvernului de a cumpăra în cantități masive măști chirurgicale pentru populație, că urma să importe exact o cantitate de 90 de milioane de măști din China, mulțumindu-i ambasadorului României la Beijing pentru sprijin.

Update1: Afacerea mascată a fost anulată. Și reluată

12.06.2020

Procedura de negociere directă prin care Ministerul Sănătății vrea să cumpere 90-115 milioane de măști în valoare de 151-193 milioane de lei pentru protejarea populației vulnerabile în fața pandemiei cu virusul chinezesc a fost anulată ieri, 12.06.2020.

Conform unui anunț înghesuit într-un ungher al paginii de internet a Ministerului Sănătății procedura de atribuire a acestui contract a fost anulată deoarece nu „a fost depusă nici o ofertă admisibilă”. Vezi aici comunicarea Ministerul Sănătății http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2020/06/Comunicare-rezultat-achizitie.pdf

Conform unor surse din Ministerul Sănătății procedura va fi relansată astăzi fără să se știe când va fi termenul de depunere a ofertelor.

Prima încercare de a atribui acest contract a fost una care a ridicat semne de întrebare legate de faptul că a fost aleasă o procedură netransparentă de desemnare a câștigătorului iar firmele care au dorit să participe au avut la dispoziție doar două zile pentru a depune ofertele.

Puteți citi mai jos ancheta DiscoverProject despre prima încercare a Ministerul Sănătății de a cumpăra măști pentru populația vulnerabilă unde în pole position se afla un controversat om de afaceri canadian cu investiții pe piața imobiliară, Michael Topolinski, fără experiență pe piața medicală.

O AFACERE MASCATĂ

Stelian Negrea

UPDATE 15.30:

„Naguma Medical Suply SRL, compania deținută de controversatul om de afaceri canadian, Michael Topolinski, se numără printre firmele care au primit invitație din partea Ministerului Sănătății pentru a participa la atribuirea prin negociere directă a megacontractului de 193 milioane de lei pentru 115 milioane de măști care să fie distribuite populației nevoiașe.

Într-o cerere de clarificări adresată astăzi Ministerului Sănătății, Topolinski întreabă reprezentanții acestei autorități dacă poate oferi măștile sale faciale de uz medical, pe care le consideră superioare din punct de vedere medical, în locul celor chirurgicale pe care vrea să le achiziționeze guvernul.

Deși Topolinski anunța pe 07.04.2020 că a importat deja un număr de 12 milioane de măști din China din totalul celor 90, Naguna Medical Suply SRL a primit primul aviz de funcționare din partea Agenției Naționale a Medicamentului (ANM), pentru producătorul Shenzen Leafmed Technology Limited din China, ca importator, distribuție și instalare/mentenanță de dispozitive medicale în plină stare de urgență generată de pandemia cu virusul chinezesc, pe 22.04.2020.

Pentru firma Guanzhou Yiyang Medical Supplies Co. Ltd, cel de-al doilea producător din China reprezentat de  Naguna Medical Suply SRL, firma lu Topolinski a primit avizul de funcționare pe 28.05.2020.

Astăzi, 02.06.2020,  în plină atribuire a contractului pentru măștile pentru populație, firma lui Topolinski a mai cerut ANM avizarea pentru a fi distribuitor al firmei Henan Zhufeng Medical Equipment Co. Ltd.

Termenul limită pentru atribuirea acestui contract demarat  vineri 28.05.2020 ora 13.11 este miercuri 03.06.2020 ora 15.00.”

  • Guvernul cumpără până la 115 milioane de măști printr-o negociere directă lansată vineri și care urmează să fie câștigată mâine.
  • Banii publici puși în joc: 193 de milioane de lei, cu TVA, adică aproape 40 de milioane de euro.
  • Cantitatea minimă de măști se potrivește exact cu cea importată de un controversat afacerist canadian cu companii înregistrate în paradisuri fiscale

Obligarea purtărilor măștilor de protecție în spațiile închise și în mijloacele de transport în comun se transformă într-o mare afacere pentru cei care le importă și le vând statului.

Mai multe companii locale au primit vineri, 29 mai, la ora 13 și 11 minute, o invitație de participare la o procedură de achiziție prin negociere directă de măști chirurgicale din partea Ministerului Sănătății. (vezi aici invitația de participare trimisă companiilor).

“Achiziția se realizează prin procedura de negociere directă fără publicare prealabilă în conformitate cu prevederile OUG nr 78/2020 și cu respectarea prevederilor Art.2 din Legea 98/2016 privind achizițiile publice cu modificări și completări”, se arată în invitația trimisă companiilor.

Ministerul Sănătății vrea să cumpere până la 115 milioane de măști, pe care să le distribuie populației. Companiile interesate au avut la dispoziție doar câteva ore să se pregătească.

Invitația de participare a fost trimisă vineri la prânz unui număr restrâns de companii, iar data pentru depunerea ofertelor a fost fixată pentru mâine (miercuri, 3 iunie), în condițiile în care sâmbătă, duminică și luni au fost zile libere.

Prețul per bucată a fost fixat la 1,68 lei plus TVA, valoarea totală a contractului fiind de 151-193 milioane lei fără TVA.

Contractul ridică mai multe semne de întrebare legate de perioada extrem de scurtă pe care o au firmele pentru a putea participa, metoda de atribuire și faptul că firmelor participante nu li se cere certificat fiscal care să ateste că nu au datorii de la stat.

Guvernul a anunțat recent că va distribui populației măști chirurgicale în efortul de a limita efectele pandemiei cu virusul COVID-19 cu care România se luptă de mai bine de trei luni.

Majoritatea covârșitoare a achizițiilor făcute pe timpul pandemiei cu virusul chinezesc s-a derulat fie prin Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC), aflat în subordinea Ministerului Finanțelor, fie prin intermediul companiei Unifarm, controlată de Ministerul Sănătății.

Aceasta este prima achiziție de amploare făcută direct de către Ministerul Sănătății după seria de controverse legate de achizițiile făcute până acum pentru combaterea pandemiei cu virusul chinezesc. Pe culoarele guvernului a circulat cu insistență un proiect de lege prin care se oferea impunitate totală tuturor celor care se ocupă de achiziții pe perioada pandemiei cu virusul chinezesc.

Caietul de Sarcini trimis companiilor de Ministerul Sănătății precizează că măștile au ca destinație o serie de categorii vulnerabile: “Prin achiziția realizată va crește capacitatea de intervenție în prevenirea și combaterea infecțiilor cu virusul Cov-2019 Ministerul Sănătății asigurând protecția pentru persoanele din familiile beneficiare ale ajutorului social acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, persoanele din familiile beneficiare de alocație pentru susținerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010, privind alocația pentru susținerea familiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi sunt de până la 704 lei inclusive, reprezentând nivelul indemnizației sociale pentru pensionary prevăzute de OUG nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime în grad de handicap care realizează venituri exlusiv din prestațiile sociale prevăzute de art. 42 și 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată , cu modificările și completările ulterioare“ (vezi aici Caietul de Sarcini pentru această atribuire).

Criteriul de atribuire al contractului pentru livrarea de măști pentru populație anunțat de Ministerul Sănătății este format 40% din preț, 30% din termenul de livrare și alte 30% din cantitatea ofertată, situație care duce la favorizarea firmelor care au deja pe stoc cantități importante de măști chirurgicale.

În plus, în aceste luni traficul aerian a fost puternic perturbat, iar prețurile pentru asigurarea unor astfel de servicii au explodat. Este extrem de dificil să găsești un transportator aerian care să îți asigure constant importul unei asemenea cantități de măști având în vedere că producția internă nu se poate ridica la nevoile cantitative ale guvernului.

În final, zecile de milioane de măști pentru populația vulnerabilă vor ajunge la Direcțiile de Sănătate Publică (DSP), care vor fi obligate să le recepționeze și să le verifice pentru ca, ulterior, să le distribuie către beneficiari.

Omul cu măștile

În urmă cu aproape trei săptămâni, Michael Topolinski, un controversat om de afaceri canadian implicat pe piața imobiliară românească și cu companii în paradisurile fiscale, anunța din senin că va importa 90 milioane de măști din China.

Topolinski mulțumea atunci, într-un mod bizar, ambasadorului României la Beijing, Basil Vasilică Constantinescu, pentru buna colaborare pentru acest contract.

Două săptămâni mai târziu, Ministerul Afacerilor Externe recunoștea public că Basil Constantinescu fusese prins, anul trecut, băut la volan de către autoritățile chineze. Informația fusese anterior publicată de către corespondentul Radio China International.


Compania lui Topolinski implicată în importul măștilor se numește Naguma Medical Suply SRL și este deținută de două companii offshore cipriote. A fost înființată în noiembrie 2019 sub denumirea de Naguma Property SRL. Avea atunci ca obiect de activitate dezvoltare și promovare imobiliară. Și-a schimbat denumirea și obiectul de activitate pe 2 aprilie 2020,  cu o săptămână înainte ca Topolinski să anunțe importul masiv de măști chirurgicale din China.

Cantitatea de 90 de milioane de măști anunțată de Topolinski se potrivește exact cu pragul minim de măști pe care Ministerul Sănătății dorește să le achiziționeze acum.

Topolinski declara pe 7 aprilie 2020 că a importat deja o cantitate de 12 milioane de măști până la data respectivă din care donase 15.000 pentru spitalele din subordinea Ministerului Sănătății. O altă cantitate similară a fost donată la Ministerul de Interne și o altă cantitate către Asociația Dăruiește Viața.

Afaceristul canadian nu a precizat ce urma să facă cu o astfel de cantitate uriașă de măști: să o comercializeze în mediul privat sau să o țină la dospit până se ivește o oportunitate guvernamentală. Topolinski mai declara atunci că deja contractase 30 de transporturi cu compania aeriană Blue Air.

În trecut, Topolinski a fost acuzat de șantaj de către conducerea companiei România Hypermarche, care deține magazinele Cora.

Conducerea Cora a susținut atunci în instanță că afaceristul ar fi cerut, în 2015, directorului companiei suma de 2 milioane de euro, altfel urma să divulge informații sensibile legate de activitatea Cora și să facă plângeri la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor – ANPC. Topolinski avea un conflict juridic mai vechi cu grupul Cora, după ce acest grup renunțase să mai construiască un nou centru comercial pe un teren al afaceristului canadian din cartierul Bucureștii Noi.

DiscoverProject.ro vă invită să le scrieți primelor 200 de companii din România să doneze mai mult pentru combaterea pandemiei de coronavirus

12 aprilie 2020

Stelian Negrea

DiscoverProject.ro a cerut unora din primele 200 de companii din România după cifra de afaceri informații legate de sprijinul pe care l-au oferit spitalelor comunităților și guvernului României pentru combaterea pandemiei de coronavirus.

Pentru că multe dintre acestea au refuzat pur și simplu să ofere astfel de informații, DiscoverProject.ro face publice cifrele de afaceri ale primelor 200 de companii din România pentru anii 2017 și 2018 (pentru 2019 datele nu sunt încă publice), cum le-au raportat la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Invităm cititorii să le scrie conducerilor acestor mari companii să ofere mai mult sprijin în bătălia cu virusul chinezesc având în vedere faptul că spitalele sunt supraaglomerate iar personalului medical încă îi lipsesc echipamente de protecție vitale.

Multe din cele 200 de companii au cifre de afaceri mai mari decât bugetele unor instituții publice iar, pe timp de pace, au fie intense campanii de Responsabilitate Socială – Corporate Social Responsability (CSR), fie campanii publicitare puternice în care susțin susțin că ajută comunitățile locale și societatea românească unde își realizează afacerile.

Cifra anuală de afaceri totală a celor 200 de companii a fost în 2018 de 526,5 miliarde lei, iar în 2017 de 463,7 miliarde lei.

Citiți mai jos top 200 după cifra de afaceri în 2018

Conform datelor Ministerului Finanțelor Publice, pentru perioada 01-31.11.2018, cheltuielile general ale bugetului general consolidat al României – cuprinzând bugetul de stat, cel al asigurărilor sociale și bugetele fondurilor speciale -s-au ridicat la 287,5 miliarde de lei. Puțin peste jumătate din cifra de afaceri a primelor 200 de companii.

Cheltuielile bugetului general consolidat al României s-au ridicat în 2017 la 276 miliarde de lei. Tot în jurul bornei de 50% din cifra de afaceri a primelor 200 de companii.

Dintre acestei 200 de companii, vă prezentăm cazul a trei mari companii care ar fi putut să ofere un sprijin mai susținut în vremuri de pandemie însă nu au făcut-o.

Am ales cazul unor companii care activează pe piața românească cu acționariat divers: din UE, din Asia și din SUA.

Citiți mai jos top 200 după cifra de afaceri în 2017

Prima dintre aceste Automobile Dacia SA deținută de grupul francez Renault s-a aflat și în 2017 și în 2018 pe primul loc în România după cifra de afaceri: 21,3 miliarde lei, respectiv 24, 7 miliarde lei.

Compania nu a răspuns întrebărilor DiscoverProject.ro legate de ajutorul oferit în această perioadă și nici dacă au avut discuții la nivelul conducerii privitor la demararea producției pe liniile de fabricație ale acesteia de la Pitești de componente vitale cum ar fi ventilatoarele, injectomatele etc

În spațiul public au circulat o serie de informații legate de posibilitatea demarării unei astfel de producții, însă, până la acest moment când România se apropie de vârful infectărilor cu coronavirus, Automobile Dacia SA nu a anunțat nimic concret.

Într-o postare de săptămâna trecută, pe rețelele de socializare, un angajat al Renault România SA anunța că va fi demarată la nivelul acestei companii, fără să se precizeze și data exactă, a producției unui număr nespecificat de măști, viziere etc cerându-se în schimb ajutorul pentru furnizarea de materie primă.

Un efort minuscul de câteva mii, cel mult zeci de mii de lei care reprezintă un procent infim din cifra de afaceri anuală a celei mai mari companii din România.

O altă companie la fel de mare. Arctic Găești SA deținută de turcii de la Arcelrik, care a avut în 2017, respectiv 2018 cifre de afaceri de 2,2, respectiv 2,3 miliarde de lei.

În 2017 a primit un ajutor de stat de 162 milioane de lei ca să mai facă o unitate de producție.

Deși au linii de producție și centru de tehnologie pe care ar putea încerca să facă ceva mai complex cum ar fi ventilatoare sau injectomate, pe care România le importă când le găsește, Arctic Găești a anunțat vag că va încerca să le aducă din Turcia cândva.

Între timp au donat 50 de mașini de spălat și 25 de frigidere. Să zicem produse de 100.000 lei. Adică vreo 0,004% din cifra lor anuală de afaceri.

Arctic a închis majoritatea liniilor de producție rămânând cu un singur schimb de muncitori pe care-i cară la grămadă în autobuze ticsite.

Oficialii Arctic Găești nu au răspuns întrebărilor DiscoverProject.ro legate de ce au făcut pentru a ajuta România în lupta cu pandemia de coronavirus.

La fel ca Ford România SA deținută de gigantul american cu același nume. Compania a raportat în 2017, respectiv 2018 cifre de afaceri de 4,8, respectiv 10,5 miliarde de lei.

La fel ca Automobile Dacia SA, Ford România SA a trimis angajații în șomaj tehnic la puțin timp după declanșarea pandemiei în România.

În SUA, compania mamă a anunțat că va demara producția de echipamente vitale pentru bătălia cu pandemia de coronavirus. Oficialii Ford România SA nu au răspuns întrebărilor DiscoverProject.ro dacă vor urma modelul companiei mamă și în România sau dacă vor aduce matrițe cu care să producă în uzina, pe care o deține la Craiova, astfel de produse.

Avem această inițiativă la DiscoverProject.ro în paralel cu monitorizarea achizițiilor publice făcute de Guvernul României pentru asigurarea echipamentelor medicale vitale pentru combaterea pandemiei de coronavirus.

Vă rugăm să ne trimiteți răspunsurile acestor companii pe adresa redactie@discoverproject.ro.