O AFACERE MASCATĂ

2 iunie 2020

Stelian Negrea

UPDATE 15.30:

„Naguma Medical Suply SRL, compania deținută de controversatul om de afaceri canadian, Michael Topolinski, se numără printre firmele care au primit invitație din partea Ministerului Sănătății pentru a participa la atribuirea prin negociere directă a megacontractului de 193 milioane de lei pentru 115 milioane de măști care să fie distribuite populației nevoiașe.

Într-o cerere de clarificări adresată astăzi Ministerului Sănătății, Topolinski întreabă reprezentanții acestei autorități dacă poate oferi măștile sale faciale de uz medical, pe care le consideră superioare din punct de vedere medical, în locul celor chirurgicale pe care vrea să le achiziționeze guvernul.

Deși Topolinski anunța pe 07.04.2020 că a importat deja un număr de 12 milioane de măști din China din totalul celor 90, Naguna Medical Suply SRL a primit primul aviz de funcționare din partea Agenției Naționale a Medicamentului (ANM), pentru producătorul Shenzen Leafmed Technology Limited din China, ca importator, distribuție și instalare/mentenanță de dispozitive medicale în plină stare de urgență generată de pandemia cu virusul chinezesc, pe 22.04.2020.

Pentru firma Guanzhou Yiyang Medical Supplies Co. Ltd, cel de-al doilea producător din China reprezentat de  Naguna Medical Suply SRL, firma lu Topolinski a primit avizul de funcționare pe 28.05.2020.

Astăzi, 02.06.2020,  în plină atribuire a contractului pentru măștile pentru populație, firma lui Topolinski a mai cerut ANM avizarea pentru a fi distribuitor al firmei Henan Zhufeng Medical Equipment Co. Ltd.

Termenul limită pentru atribuirea acestui contract demarat  vineri 28.05.2020 ora 13.11 este miercuri 03.06.2020 ora 15.00.”

  • Guvernul cumpără până la 115 milioane de măști printr-o negociere directă lansată vineri și care urmează să fie câștigată mâine.
  • Banii publici puși în joc: 193 de milioane de lei, cu TVA, adică aproape 40 de milioane de euro.
  • Cantitatea minimă de măști se potrivește exact cu cea importată de un controversat afacerist canadian cu companii înregistrate în paradisuri fiscale

Obligarea purtărilor măștilor de protecție în spațiile închise și în mijloacele de transport în comun se transformă într-o mare afacere pentru cei care le importă și le vând statului.

Mai multe companii locale au primit vineri, 29 mai, la ora 13 și 11 minute, o invitație de participare la o procedură de achiziție prin negociere directă de măști chirurgicale din partea Ministerului Sănătății. (vezi aici invitația de participare trimisă companiilor).

“Achiziția se realizează prin procedura de negociere directă fără publicare prealabilă în conformitate cu prevederile OUG nr 78/2020 și cu respectarea prevederilor Art.2 din Legea 98/2016 privind achizițiile publice cu modificări și completări”, se arată în invitația trimisă companiilor.

Ministerul Sănătății vrea să cumpere până la 115 milioane de măști, pe care să le distribuie populației. Companiile interesate au avut la dispoziție doar câteva ore să se pregătească.

Invitația de participare a fost trimisă vineri la prânz unui număr restrâns de companii, iar data pentru depunerea ofertelor a fost fixată pentru mâine (miercuri, 3 iunie), în condițiile în care sâmbătă, duminică și luni au fost zile libere.

Prețul per bucată a fost fixat la 1,68 lei plus TVA, valoarea totală a contractului fiind de 151-193 milioane lei fără TVA.

Contractul ridică mai multe semne de întrebare legate de perioada extrem de scurtă pe care o au firmele pentru a putea participa, metoda de atribuire și faptul că firmelor participante nu li se cere certificat fiscal care să ateste că nu au datorii de la stat.

Guvernul a anunțat recent că va distribui populației măști chirurgicale în efortul de a limita efectele pandemiei cu virusul COVID-19 cu care România se luptă de mai bine de trei luni.

Majoritatea covârșitoare a achizițiilor făcute pe timpul pandemiei cu virusul chinezesc s-a derulat fie prin Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC), aflat în subordinea Ministerului Finanțelor, fie prin intermediul companiei Unifarm, controlată de Ministerul Sănătății.

Aceasta este prima achiziție de amploare făcută direct de către Ministerul Sănătății după seria de controverse legate de achizițiile făcute până acum pentru combaterea pandemiei cu virusul chinezesc. Pe culoarele guvernului a circulat cu insistență un proiect de lege prin care se oferea impunitate totală tuturor celor care se ocupă de achiziții pe perioada pandemiei cu virusul chinezesc.

Caietul de Sarcini trimis companiilor de Ministerul Sănătății precizează că măștile au ca destinație o serie de categorii vulnerabile: “Prin achiziția realizată va crește capacitatea de intervenție în prevenirea și combaterea infecțiilor cu virusul Cov-2019 Ministerul Sănătății asigurând protecția pentru persoanele din familiile beneficiare ale ajutorului social acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, persoanele din familiile beneficiare de alocație pentru susținerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010, privind alocația pentru susținerea familiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi sunt de până la 704 lei inclusive, reprezentând nivelul indemnizației sociale pentru pensionary prevăzute de OUG nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime în grad de handicap care realizează venituri exlusiv din prestațiile sociale prevăzute de art. 42 și 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată , cu modificările și completările ulterioare“ (vezi aici Caietul de Sarcini pentru această atribuire).

Criteriul de atribuire al contractului pentru livrarea de măști pentru populație anunțat de Ministerul Sănătății este format 40% din preț, 30% din termenul de livrare și alte 30% din cantitatea ofertată, situație care duce la favorizarea firmelor care au deja pe stoc cantități importante de măști chirurgicale.

În plus, în aceste luni traficul aerian a fost puternic perturbat, iar prețurile pentru asigurarea unor astfel de servicii au explodat. Este extrem de dificil să găsești un transportator aerian care să îți asigure constant importul unei asemenea cantități de măști având în vedere că producția internă nu se poate ridica la nevoile cantitative ale guvernului.

În final, zecile de milioane de măști pentru populația vulnerabilă vor ajunge la Direcțiile de Sănătate Publică (DSP), care vor fi obligate să le recepționeze și să le verifice pentru ca, ulterior, să le distribuie către beneficiari.

Omul cu măștile

În urmă cu aproape trei săptămâni, Michael Topolinski, un controversat om de afaceri canadian implicat pe piața imobiliară românească și cu companii în paradisurile fiscale, anunța din senin că va importa 90 milioane de măști din China.

Topolinski mulțumea atunci, într-un mod bizar, ambasadorului României la Beijing, Basil Vasilică Constantinescu, pentru buna colaborare pentru acest contract.

Două săptămâni mai târziu, Ministerul Afacerilor Externe recunoștea public că Basil Constantinescu fusese prins, anul trecut, băut la volan de către autoritățile chineze. Informația fusese anterior publicată de către corespondentul Radio China International.


Compania lui Topolinski implicată în importul măștilor se numește Naguma Medical Suply SRL și este deținută de două companii offshore cipriote. A fost înființată în noiembrie 2019 sub denumirea de Naguma Property SRL. Avea atunci ca obiect de activitate dezvoltare și promovare imobiliară. Și-a schimbat denumirea și obiectul de activitate pe 2 aprilie 2020,  cu o săptămână înainte ca Topolinski să anunțe importul masiv de măști chirurgicale din China.

Cantitatea de 90 de milioane de măști anunțată de Topolinski se potrivește exact cu pragul minim de măști pe care Ministerul Sănătății dorește să le achiziționeze acum.

Topolinski declara pe 7 aprilie 2020 că a importat deja o cantitate de 12 milioane de măști până la data respectivă din care donase 15.000 pentru spitalele din subordinea Ministerului Sănătății. O altă cantitate similară a fost donată la Ministerul de Interne și o altă cantitate către Asociația Dăruiește Viața.

Afaceristul canadian nu a precizat ce urma să facă cu o astfel de cantitate uriașă de măști: să o comercializeze în mediul privat sau să o țină la dospit până se ivește o oportunitate guvernamentală. Topolinski mai declara atunci că deja contractase 30 de transporturi cu compania aeriană Blue Air.

În trecut, Topolinski a fost acuzat de șantaj de către conducerea companiei România Hypermarche, care deține magazinele Cora.

Conducerea Cora a susținut atunci în instanță că afaceristul ar fi cerut, în 2015, directorului companiei suma de 2 milioane de euro, altfel urma să divulge informații sensibile legate de activitatea Cora și să facă plângeri la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor – ANPC. Topolinski avea un conflict juridic mai vechi cu grupul Cora, după ce acest grup renunțase să mai construiască un nou centru comercial pe un teren al afaceristului canadian din cartierul Bucureștii Noi.

DiscoverProject.ro vă invită să le scrieți primelor 200 de companii din România să doneze mai mult pentru combaterea pandemiei de coronavirus

12 aprilie 2020

Stelian Negrea

DiscoverProject.ro a cerut unora din primele 200 de companii din România după cifra de afaceri informații legate de sprijinul pe care l-au oferit spitalelor comunităților și guvernului României pentru combaterea pandemiei de coronavirus.

Pentru că multe dintre acestea au refuzat pur și simplu să ofere astfel de informații, DiscoverProject.ro face publice cifrele de afaceri ale primelor 200 de companii din România pentru anii 2017 și 2018 (pentru 2019 datele nu sunt încă publice), cum le-au raportat la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Invităm cititorii să le scrie conducerilor acestor mari companii să ofere mai mult sprijin în bătălia cu virusul chinezesc având în vedere faptul că spitalele sunt supraaglomerate iar personalului medical încă îi lipsesc echipamente de protecție vitale.

Multe din cele 200 de companii au cifre de afaceri mai mari decât bugetele unor instituții publice iar, pe timp de pace, au fie intense campanii de Responsabilitate Socială – Corporate Social Responsability (CSR), fie campanii publicitare puternice în care susțin susțin că ajută comunitățile locale și societatea românească unde își realizează afacerile.

Cifra anuală de afaceri totală a celor 200 de companii a fost în 2018 de 526,5 miliarde lei, iar în 2017 de 463,7 miliarde lei.

Citiți mai jos top 200 după cifra de afaceri în 2018

Conform datelor Ministerului Finanțelor Publice, pentru perioada 01-31.11.2018, cheltuielile general ale bugetului general consolidat al României – cuprinzând bugetul de stat, cel al asigurărilor sociale și bugetele fondurilor speciale -s-au ridicat la 287,5 miliarde de lei. Puțin peste jumătate din cifra de afaceri a primelor 200 de companii.

Cheltuielile bugetului general consolidat al României s-au ridicat în 2017 la 276 miliarde de lei. Tot în jurul bornei de 50% din cifra de afaceri a primelor 200 de companii.

Dintre acestei 200 de companii, vă prezentăm cazul a trei mari companii care ar fi putut să ofere un sprijin mai susținut în vremuri de pandemie însă nu au făcut-o.

Am ales cazul unor companii care activează pe piața românească cu acționariat divers: din UE, din Asia și din SUA.

Citiți mai jos top 200 după cifra de afaceri în 2017

Prima dintre aceste Automobile Dacia SA deținută de grupul francez Renault s-a aflat și în 2017 și în 2018 pe primul loc în România după cifra de afaceri: 21,3 miliarde lei, respectiv 24, 7 miliarde lei.

Compania nu a răspuns întrebărilor DiscoverProject.ro legate de ajutorul oferit în această perioadă și nici dacă au avut discuții la nivelul conducerii privitor la demararea producției pe liniile de fabricație ale acesteia de la Pitești de componente vitale cum ar fi ventilatoarele, injectomatele etc

În spațiul public au circulat o serie de informații legate de posibilitatea demarării unei astfel de producții, însă, până la acest moment când România se apropie de vârful infectărilor cu coronavirus, Automobile Dacia SA nu a anunțat nimic concret.

Într-o postare de săptămâna trecută, pe rețelele de socializare, un angajat al Renault România SA anunța că va fi demarată la nivelul acestei companii, fără să se precizeze și data exactă, a producției unui număr nespecificat de măști, viziere etc cerându-se în schimb ajutorul pentru furnizarea de materie primă.

Un efort minuscul de câteva mii, cel mult zeci de mii de lei care reprezintă un procent infim din cifra de afaceri anuală a celei mai mari companii din România.

O altă companie la fel de mare. Arctic Găești SA deținută de turcii de la Arcelrik, care a avut în 2017, respectiv 2018 cifre de afaceri de 2,2, respectiv 2,3 miliarde de lei.

În 2017 a primit un ajutor de stat de 162 milioane de lei ca să mai facă o unitate de producție.

Deși au linii de producție și centru de tehnologie pe care ar putea încerca să facă ceva mai complex cum ar fi ventilatoare sau injectomate, pe care România le importă când le găsește, Arctic Găești a anunțat vag că va încerca să le aducă din Turcia cândva.

Între timp au donat 50 de mașini de spălat și 25 de frigidere. Să zicem produse de 100.000 lei. Adică vreo 0,004% din cifra lor anuală de afaceri.

Arctic a închis majoritatea liniilor de producție rămânând cu un singur schimb de muncitori pe care-i cară la grămadă în autobuze ticsite.

Oficialii Arctic Găești nu au răspuns întrebărilor DiscoverProject.ro legate de ce au făcut pentru a ajuta România în lupta cu pandemia de coronavirus.

La fel ca Ford România SA deținută de gigantul american cu același nume. Compania a raportat în 2017, respectiv 2018 cifre de afaceri de 4,8, respectiv 10,5 miliarde de lei.

La fel ca Automobile Dacia SA, Ford România SA a trimis angajații în șomaj tehnic la puțin timp după declanșarea pandemiei în România.

În SUA, compania mamă a anunțat că va demara producția de echipamente vitale pentru bătălia cu pandemia de coronavirus. Oficialii Ford România SA nu au răspuns întrebărilor DiscoverProject.ro dacă vor urma modelul companiei mamă și în România sau dacă vor aduce matrițe cu care să producă în uzina, pe care o deține la Craiova, astfel de produse.

Avem această inițiativă la DiscoverProject.ro în paralel cu monitorizarea achizițiilor publice făcute de Guvernul României pentru asigurarea echipamentelor medicale vitale pentru combaterea pandemiei de coronavirus.

Vă rugăm să ne trimiteți răspunsurile acestor companii pe adresa redactie@discoverproject.ro.

Povestea lui Checheriță. Tânărul medic primar nefrolog, profesor universitar, doctor în științe medicale, fugar din fața coronavirusului

8 aprilie 2020

Alexandru Checheriță, o tânără speranță a medicinii românești în vârstă de doar 33 de ani, nepotul lui Vasile Lascăr, renumitul doctor de la Spitalul Florească acuzat de DNA de ilegalități în achiziționarea de echipamente medicale, și unul dintre protejații Cătălinei Poiană, actuala șefă a Colegiului Medicilor București, este foarte aproape să devină un simplu cetățean aflat în autoizolare la domiciliu.

Checheriță și-a dat recent demisia din poziția de medic de la Spitalul Sfântu Ioan, după ce fusese chemat la muncă dupa izbucnirea pandemiei de coronavirus, a fost înlocuit de la Șefia catedrei de specialitate din același spital, este în plin proces cu Ministerul Sănătății care dorește să îi retragă titlul de medic primar iar poziția de profesor conferențiar al UMF Carol Davila, din care este suspendat, îi este într-un pericol real iar Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate București îl anchetează pentru presupuse raportări false de pacienți pentru decontări ilegale.

Foștilor săi colegi din Spitalul Sfântu Ioan din București le-a lăsat un gust amar, o parte dintre aceștia amintinduși-l ca pe un individ autoritar, răzbunător și amenițător. Checheriță, direct sau prin persoane apropiate, li s-ar fi adresat cu expresii de genul ”poate te calcă mașina pe trotuar”, ”poate nu-ți mai ajung copii acasă”, ”zbori din UMF”, ”nu vei mai practica medicina în România”

Checheriță, în schimb, zice că nu a amenințat pe nimeni.

Cazul tânărului Checheriță este emblematic pentru o parte însemnată a sistemului public de sănătate prins pe picior greșit de pandemia de coronavirus.

Acesta se află de ani de zile într-o reală atmosferă de teroare din cauza comportamentului abuziv al unor personaje bine relaționate, cu comportament amenințător, agresiv și răzbunător și a căror pregătire profesională este pusă sub semnul îndoielii.

Profesorul universitar doctor o ia la sănătoasa din cauza virusului chinezesc

Alexandru Checheriță, fostul șef al Clinicii de Nefrologie și Dializă din cadrul Spitalului de Urgență Sfântu Ioan din București, profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila a fost chemat la muncă 14 martie pentru a intra în prima linie a luptei cu pandemia de coronavirus.

La nici trei zile de la acest apel conducerii acestui spital, Checheriță alege să-și prezinte demisia.

“În data de marți, 17 martie 2020, profesorul universitar în specialitatea nefrologie Ionel Alexandru Checheriță a transmis Spitalului Clinic de Urgență “Sfântul Ioan”, București, o adresă în nume personal prin care declara ca “renunta la integrarea clinica in aceasta unitate”, se arată într-un răspuns al conducerii Spitalului Sfântu Ioan pentru DiscoverProject.ro

Pentru că este cadru universitar, munca lui Checheriță la patul bolnavului se numește integrare clinică, cadrele universitare având integrare clinică prin contractul de muncă pe perioadă nedeterminată cu un spital.

Medicul primar Alexandru Checheriță a ales securitatea propiului apartament când a fost chemat să se lupte la spital cu pandemia de coronavirus

Checheriță susține, însă într-un răspuns pentru DiscoverProject, că și-a dat demisia pentru că spitalul nu ar fi fost pregăt de lupta cu coronavirusul: “Factorii decidenți ai spitalului pare că nu au organizat din timp și în mod corespunzător măsurile de prevenire a răspândirii cu Covid-19, astfel un grup de medici a sesizat aceste deficiențe  iar ca urmare existând și un dosar de urmărire penală a conducerii spitalului și medicului șef de secție interimar. Astfel, această gestionare posibil defectuoasă pare că a avut ca rezultat închiderea temporară a Secției de nefrologie și dializă, singura care asigură urgențele de dializă din București și județele limitrofe, personalul medical fiind trimis 14 zile în izolare. “Având în vedere cele menționate mai sus, inclusiv punerea în discuție a titlului meu de doctor primar, am considerat că este mai bine să fac un pas în spate, până la soluționarea tuturor acuzelor care mi-au fost aduse. Începând cu toamna anului 2019, am intrat în concediu fără plată, iar în primăvara acestuia an am decis să renunț la integrarea clinică cât timp conducerea acestui spital rămâne aceeași“.

Ctălina Poiană, șefa Colegiului Medicilor București, l-a lăsat din brațe pe fostul ei protejat și consilier personal, Alexandru Checheriță

Altădată o ferventă susținătoare a lui Checheriță, care i-a fost consilier personal, Cătălina Poiană, șefa Colegiului Medicilor București, bate în retragere în ceea ce privește situația fostului ei protejat. “ ”Așa cum am afirmat în repetate rânduri, nu sunt de acord cu demisia medicilor fără preaviz, mai ales în aceste condiții dificile pe care le străbatem, când medicii se află în prima linie a luptei cu COVID-19. În cazul specific pe care îl menționați (n.r. al lui Alexandru Checheriță) nu cunosc detalii legate de demisie/adresa etc”.

Ministerul Sănătății vrea să-i retragă titlul de medic primar

Cariera lui Checheriță a fost o ascensiune fulminantă: în 2008 ajunge medic rezident anul I în specialitatea nefrologie la Spitalul Sfântul Ioan din București, devine Șeful disciplinei Nefrologie al UMF Carol Davila din cadrul acestui spital în 2014 iar în 2016 ajunge profesor universitar. O ascensiune care lasă cu gura larg deschisă de uimire orice medic din România.

În mod paradoxal, virusul chinezesc de care a fugit profesorul universitar, Alexandru Checheriță, l-a salvat, cel puțin ieri, pe acesta când avea termen la Tribunalul Municipiului București în procesul pe care Ministerul Sănătății i l-a intentat pentru a-i retrage titulatura de medic primar.

Checheriță s-a aflat în centrul unui scandal, anul trecut, când a fost prins că a ars masiv etape în ascensiunea profesională și academică prin susținerea examenului pentru a deveni medic primar în specialitatea nefrologie, în mod ilegal, cu trei ani și jumătate înaintea vechimii impuse de normele legislative în vederea obținerii titlului de medic primar.

Checheriță respinge toate acuzațiile susținând, nici mai mult nici mai puțin, că acuzațiile Ministerului Sănătății sunt nefondate și s-ar baza inclusiv pe un document fals. Având în vedere că Ministerul Sănătății a deschis un process bazându-se pe un fals, iar nici una din părțile implicate în timpul desfășurării anchetei Corpului de Control al Ministerului Sănătății, nu au fost audiați iau în calcul posibilitatea ca, la încheierea, acestui process să depun o plângere organelor abilitate, susține Checheriță în răspunsul pentru DiscoverProject.

Cu puțin noroc, pandemia de coronavirus îl va salva, din nou, pe Checheriță deoarece instanțele de judecată judecă, în această perioadă, doar cauzele urgente, celelalte fiind amânate până ce situația cu virusul chinezesc se normalizează.

Checheriță avansează inclusiv teorii ale conspirației conform cărora cineva dorește să-l defăimeze, el având un parcurs profesional legal: Nu cunosc motivul și la presiunea cui se insist pentru această speță, clar cu scopul de a defăima, deoarece, așa cum reiese și din documentele precizate am avut un parcurs profesonal legal, iar prin pozițiile deținute am contribuit la dezvoltarea și recunoașterea, atât în plan national, cât și international, a domeniului medical în care profesez”.

Șefa Colegiului Medicilor București spune că fostul ei protejat a fost schimbat și din alte funcții: ”Pot însă să vă informez că la UMF Carol Davila domnul doctor este în concediu fără plată din data de 6.11.2019 și începând cu data de 3 decembrie 2019, doamna Dr. Daniela Rădulescu a fost numită Șefa de disciplină și Coordonator de rezidențiat la Disciplina de Nefrologie, Spitalul Sf. Ioan din București”.

Checheriță către alți medici: ”Nu vei mai practica medicina în România”

Situația lui Checheriță este emblematică pentru sistemul public de sănătate prins pe picior greșit de pandemia de coronavirus când ies cel mai bine la suprafață impostura și atmosfera de teroare din unele spitale care duc la conflicte virulente între medici.

Unii medici din Spitalul Sfântu Ioan nu i-au păstrat o imagine măgulitoare lui Checheriță pe care l-au acuzat de comportament autoritar, amenințător și răzbunător.

Într-o scrisoare adresată, la sfârșitul anului trecut ministrului sănătății, 11 medici din Spitalul Sfântu Ioan îl acuză pe tânărul Checheriță de instituirea unui regim de teroare în acest spital. ” Din 2014 de când a devenit șeful disciplinei de nefrologie al UMF Carol Davila în clinica nefrologie Sfântul Ioan, domnul profesor Alexandru Checheriță a insituit treptat un regim de teroare, de presiune psihico-emoțională continua asupra medicilor angajați ai secției clinice de nefrologie și dializă a Spitalului Sfântul Ioan, precum și asupra rezidenților și studenților ce își desfășoară activitatea medical în clinica noastră (…) În mod frecvent, profesorul Checheriță apelează la intimidare, amenințări cu dezvăluirea unor așa-zise sercrete din viața personală, cu înscenări de luare de mită sau malpraxis. Exemplificând amenințările uzitate, după ore de așteptare în anticameră la care suntem obligați, menționăm expresii de genul : ”poate te calcă mașina pe trotuar”, ”poate nu-ți mai ajung copii acasă”, ”zbori din UMF”, ”nu vei mai practica medicina în România”. Aceste amenințări sunt fie directe, fie indirect, prin intermediul a 3 colaboratori devotați, medici care au făcut un ”scut protector” în jurul său”

Vezi aici textul integral al scrisorii semnată de 11 medici din Spitalul Sfântul Ioan din București

Checheriță respinge însă acuzațiile. ”Cine mă cunoaște știe că nu-mi stă în fire să ameninț și în nici un caz un cadru medical, coleg de serviciu, nefiind deontologic. Menționez că nu am avut nici o funcție de conducere în ultimii cinci ani ci doar de coordonare, ca atare nu văd din ce poziție aș fi putut să ameninț. Cu atât mai mult, pentru un dosar de malpraxis trebuie ca un pacient sau un aparținător să facă o plângere, să existe o culpă a ceie învinuit, care trebuie dovedită de comisia de disciplină a colegiului medicilor territorial, apoi de Comisia de disciplină a Colegiului Medicilor din România, apoi de instanță, în caz că se ajunge acolo, ca atare vă dați seama că nu aș putea impune o soluție pe atâtea paliere, iar toate aceste acuzații sunt cu siguranță false”

Vezi aici răspunsul integral al lui ALexandrul Checheriță la întrebările DiscoverProject.ro cu privire la acuzațiile ce i se aduc

Cei 11 medici l-au mai acuzat pe Checheriță că nu a participat niciodată la raportul de garda, că nu a efectuat nici o gardă ca titular în toată activitatea sa de medic, nu a avut niciodată în îngrijire pacienți în cadrul secției dar în sistemul electronic al spitalului și-a însușit în mod abuziv foile de observație a unor pacienți îngrijiți de alți medici, nu a participat niciodată la vizite medicale în saloane, nu a predate niciodată un curs studenților în toată cariera din clinica din Sfântul Ioan, nu a participat niciodată la pregătirea practică a studenților și nu a participat niciodată la prezentările științifice ale medicilor rezidenți.

În urma acestei scrisori, Checheriță se afla și sub investigarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate București pentru posibile raportări false pentru decontări ilegale din bugetul public.

În plină criză de coronavirus, Raed Arafat risipește sute de milioane de euro pe buldozere, elicoptere, drone, macarale, șalupe și chiar și un vapor

5 aprilie 2020

Stelian Negrea

Vorbă românească: „Ce-i trebuie chelului tichie de mărgăritar

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) aflat în coordonarea directă  lui Raed Arafat, secretarul de stat din Ministerul Administrației și Internelor și șeful Grupului de Suport Tehnico-Știinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, se află în plin proces pentru demararea unor achiziții de numai puțin de 682 milioane de euro din fonduri europene.

În plină pandemie de coronavirus, când personalul medical anunță demisii în masă pentru că nu are echipament minim de protecție de la mănuși până la măști și combinezoane iar spitalelelor le lipsesc ventilatoarele și alte echipamente esențiale, uriașa sumă de bani va fi risipită, într-o proporție covârșitoare, pe echipamente non-necesare în bătălia cu virusul chinezesc: buldoexcavatoare, drone, elicoptere, sute de mașini de pompieri, macarale, șalupe și chiar și o navă multirol etc

Nici procedura de atribuire pentru toate aceste echipamente nu este încă cunoscută existând suspiciunea că, la umbra pandemiei de coronavirus, uriașa sumă va fi alocată prin atribuire directă, ocolindu-se procedurile competitive care pot aduce produse mai bune la prețuri mai corecte.

În mod, ironic pentru o parte însemnată a echipamentelor de mai sus, IGSU a demarat anul trecut proceduri de atribuire prin licitație deschisă. Unele au fost anulate din cauza contestațiilor depuse de firmele pariticipante, în timp ce altele sunt pe cale să fie atribuite.

Medicii și personalul medical, fără echipamente de protecție

Pandemia de virus chinezesc a prins cu garda jos o parte semnificativă a sistemului public de sănătate: sute de medici și personal medical și-au dat demisia speriați că că se vor infecta cu virusul chinezesc după ce aproape un sfert din numărul total al celor infectați cu noul virus au fost chiar colegi de-ai lor cărora le-au lipsit echipamentele de protecție: mănuși, măști speciale de protecție, combinezoane, viziere, ochelari speciali de protecție etc

Conducerile spitalelor s-au lansat în ultima lună într-o campanie furibundă de achiziții de astfel de echipamente dar acestea sunt extrem de greu de găsit acum din cauza cererii uriașe din partea tuturor statelor lumii.

Sumele alocate de statul român pentru protejarea personalului medical și a pacienților acestora sunt folosite de Oficiul Naționale pentru Achiziții Centralizate (ONAC) din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, de către compania de stat Unifarm SA și de fiecare spital în parte într-o cursă nebună pentru a pune mâna pe orice echipament de protecție sau medical vital în această bătălie.

În contrast flagrant cu tot acest tablou, o singură persoană zâmbește din biroul său: Raed Arafat, secretar de stat din Ministerul Administrației și Internelor și șef al Grupului de Suport Tehnico-Știinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României.

El conduce cu o mână de fier Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) cel care nu are nici o limită nici la bugetele alocate, nici la oportunitatea demarării achizițiilor și nicidecum la prețuri sau la firmele ce câștigă în mod constant de ani de zile contractele acestei instituții.

Boloș dă, Arafat primește și cheltuiește

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, și  Raed Arafat au anunțat chiar în timpul situației de urgență declanșate de pandemia de virus chinezesc semnarea celei mai mari finanțări primite până acum de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) în valoare de 682 milioane de euro.

Fondurile europene sunt alocate prioritar în această perioadă pe trei paliere: măsuri imediate pentru sănătate ce cumulează 350 de milioane de euro alocați achiziționării de echipamente medicale și teste COVID-19 de către unitățile spitalicești, cărora li se adaugă cei 682 de milioane deblocați astăzi pentru IGSU,  explica Marcel Boloș.

În plină pandemie de coronavirus, Marcel Boloș și Raed Arafat și-au făcut timp să semneze un megacontract pentru IGSU

Într-un răspuns pentru discoverproject.ro oficialii Ministerului Fondurilor Europene (MFE) afirmă că “proiectul Viziunea2020 reprezintă, conform documentației Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, un pachet integrat de investiții în echipamente folosite în situații speciale și dezastre”

La rândul său, IGSU descrie la ce vor fi folosite echipamentele însă nicăieri nu menționează că acestea pot fi folosite în lupta cu pandemia de coronavirus: „Proiectul VIZIUNE 2020, finanțat prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM), vizează dezvoltarea și consolidarea capacității de răspuns la dezastre și la eventimente HILP (High Impact Low Probability) a autorităților responsabile. Dotarea cu tehnică și aparatură de ultimă generație le va permite autorităților române să ia parte la misiuni terestre, maritime și aeriene și va contribui la salvarea de vieți omenești„.

Risipă de sute milioane de euro pe timp de criză majoră

Din lista ce urmează să fie achiziționate de IGSU în baza acestei finanțări europene de 682 milioane de euro este, face parte, într-o majoritate covârșitoare, echipamente și utilaje ce nu sunt necesare în bătălia de acum cu pandemia de virus chinezesc.

Printre puținele echipamente medicale ce ar putea fi totuși utile spitalelor în combaterea pandemiei sunt  doar 20 ventilatoare mari, 29 ventilatoare mici și eventual o serie de ambulanțe din cele 82 achiziționate.

În rest, într-o majoritate covârșitoare, lista cumpărăturilor făcute de Raed Arafat prin IGSU e ticsită cu diverse echipamente și utilaje non-necesare, în acest moment, pentru lupta cu virusul chinezesc în condițiile unei crize acute a lipsei unor echipamente de protecție minime care duce la demisii în bloc ale unor medici și personal medical și la infectarea altor câteva sute: 16 buldoexcavatoare – tehnică grea de intervenție, 63 de autocamioane cu sistem hidraulic de încărcare/descarcerare cu cârlig, sute de autospeciale de stingere cu apă și spumă, 4 autospeciale cu roboți, o navă multirol, 3 șalupe multirol, 12 elicoptere de 3 tipuri și chiar trei drone etc

Lista completă a dezmățului bugetar patronat de Raed Arafat, așa cum a fost  prezentată la semnarea acordului de finanțare, este mult mai extinsă și o puteți consulta mai jos sau pe site-ul MFE la adresa http://mfe.gov.ro/alti-682-de-milioane-de-euro-din-bani-europeni-alocati-inspectoratului-general-pentru-situatii-de-urgenta/:

  • 20 ambulanțe tip A;
  • 55 ambulanțe tip B;
  • 10 ambulanțe tip C;
  • 2 ambulanțe pentru transportul nou-născuților în stare critică;
  • 42 Posturi Medicale Avansate I (PMA I);
  • 310 aparate izolante cu autonomie mărită și sistem de alarmare în absența mișcării;
  • 7.100 aparate izolante cu sistem de alarmare în absența mișcării;
  • 42 linii tehnice de întreținere a echipamentelor individuale de protecție;
  • 20 ventilatoare mari;
  • 29 ventilatoare mici;
  • 38 autospeciale pentru transportul la intervenții;
  • 64 autospeciale de intervenție și salvare de la înălțime;
  • 27 motopompe remorcabile de mare capacitate;
  • 30 autopompe cisternă pentru incendii de pădure (cu capacitatea de 3.000 litri);
  • 60 autospeciale descarcerare;
  • 16 buldoexcavatoare – tehnică grea de intervenție;
  • 49 containere cu echipamente individuale de protecție;
  • 63 autocamioane cu sistem hidraulic de încărcare/descarcerare cu cârlig;
  • 4 automacarale cu braț ridicător și platformă pentru transport accesorii și materiale;
  • 276 autospeciale de stingere cu apă și spumă – capacitate 4.000 litri;
  • 200 autospeciale de stingere cu apă și spumă – capacitate 10.000 litri;
  • 2 autospeciale pentru intervenții la inundații;
  • 30 containere cu materiale genistice;
  • 14 containere cu cazarmament;
  • 4 autospeciale de suport radio;
  • 1 centru de comunicații pentru punctul de comandă mobil național;
  • 33 centre de comunicații pentru punctul de comandă mobil mediu;
  • 2 autospeciale radio pe unde scurte;
  • 3 sisteme UAV;
  • 5 autospeciale pentru transportul victimelor multiple;
  • 18 autoplatforme;
  • 42 autospeciale de primă intervenție pentru lucrul cu apă la înaltă presiune și hidroperforare;
  • 4 autospeciale cu roboți;
  • 14 generatoare curent tabără;
  • 40 toalete tabără;
  • 40 dușuri tabără;
  • 19 autospeciale pirotehnic;
  • 10 containere pirotehnice;
  • 2 containere decontaminare persoane;
  • 1 container decontaminare tehnică pe teren;
  • 1 container transport pacient înalt contagios pe cale aeriană;
  • 1 container medical (suport logistic);
  • 8 autospeciale de stins cu pulbere;
  • 1 navă multirol;
  • 3 șalupe multirol;
  • 6 elicoptere ușoare;
  • 3 elicoptere medii/grele (terestru);
  • 3 elicoptere medii/grele (maritim);
  • 15 stații de lucru.
  • Achiziția unei clădiri ce va fi adaptată necesităților pentru crearea Centrului Național de Răspuns la Dezastre (CNRD), pentru a se putea asigura un răspuns coordonat și o gestionare operațională la nivel național a situațiilor de urgență.

Cum vor fi atribuite? Negociere directă sau licitație deschisă?

O altă necunoscută majoră a modului cum vor fi cheltuite cele 682 milioane de euro venite de la UE, este modalitatea prin care vor fi atribuite: negociere directă, la umbra bătăliei cu virusul chinezesc, sau licitație deschisă?

Nici oficialii MFE și nici cei ai IGSU nu au reușit să lămurească acest aspect esențial deși discoverproject.ro i-a chestionat în mod oficial.

Deși i-am chestionat în legătură cu modalitatea de atribuire pentru această finanțare pe fonduri europene aceștia au ocolit răspunsul în adresele la întrebările noastre.

Surse guvernamentale au precizat pentru @discoverproject.ro că există posibilitatea ca toate aceste achiziții să fie făcute direct prin negociere directă folosind prevederile Ordonanței de Urgență pentru implementarea măsurilor dispuse prin Decretul nr. 195/2020, în vederea realizării achizițiilor în perioada stării de urgență instituite pe teritoriul României,  care a fost foarte aproape să fie semnată pe 16 martie 2020 de premierul Ludovic Orban.

S-au opus un secretar de stat din Ministerul Justiției și șeful unei instituții cu atribuții în controlul modului cum sunt cheltuiți banii europeni.

Actul normativ prevedea că toate achizițiile făcute pentru combaterea epidemiei de virus chinezesc se realizează prin negociere directă și că, pe perioada stării de urgență, „achizițiile derulate conform prevederilor Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României nu sunt supuse niciunei căi de atac, contractul încheindu-se de îndată cu operatorul care îndeplinește condițiile cerute de entitățile prevăzute la art. 1„.  

IGSU are în derulare contracte de sute de milioane de euro

Site-ul www.e-licitatie.ro geme, încă de anul trecut, de licitații deschise atribuite sau aflate pe finalul procedurii de atribuire de sute de milioane de euro pentru diverse echipamente pentru IGSU.

Nici  un alt spital sau instituție publică, care se luptă în aceste zile cu pandemia de virus chinezesc cum ar fi Direcțiile de Sănătate Publică, nu au avut în ultimul an licitații de zece ori mai mici măcar decât cele derulate de instituția aflată în subordinea directă a lui Raed Arafat.

O particularitate aparte a licitațiilor organizate de IGSU este că acestea sunt câștigate doar de către firme intermediare. Nici un mare producător de mașini de pompieri din cei patru mari care domină această piață de nișă, nici un carosier de ambulanțe renumit și alți producători de echipamente necesare pompierilor nu a participat vreodată direct la atribiuirile de contracte ale instituției conduse de Raed Arafat în ciuda valorilor uriașe ale acestora.

Doar la nivel central, fără să fie luate în calcul fiecare subunitate din teritoriu, IGSU a atribuit, conform site-ului guvernamental www.e-licitatie.ro, din 2007 până în prezent, contracte în valoare de 631 milioane de lei și 690 milioane de euro.

Pentru a avea o imagine competă a generozității din bani publici, de care se bucură Raed Arafat, este relevant să menționăm și valoarea totală a contractelor scoase la licitație de IGSU dar anulate din diferite motive tot în perioada 2007-2020: 2,2 miliarde de lei și 1,4 miliarde de euro.

Să combatem virusul chinezesc cu buldoexcavatoare

Pentru o parte semnificativă a echipamentelor și utilajelor ce urmează să fie cumpărate de IGSU prin contractul de 686 milioane de euro au fost organizate licitații recente care au fost fie atribuite, fie anulate. Chiar de mai multe ori.

De exemplu IGSU care vrea să cumpere 16 buldoexcavatoare a atribuit pe 12.11.2018 un contract de 6,1 milioane de euro pentru furnizarea de buldoexcavatoare firmei Deltalift SRL înființată în 2017 și deținută de o tânără femeie de afaceri .Monica Elena Constantinescu, care reprezintă interesele unor cetățeni britanici într-o serie de alte companii românești.

În afară de IGSU, Deltalift SRL, care a avut cifre de afaceri modeste anuale de câteva sute de mii de lei, a mai livrat un buldoexcavator de 500.000 lei, în 2019, companiei Apă Canal SA din Galați.

Și alte echipamente și utilaje din lista proiectului Viziunea2020 au mai fost scoase la licitație în trecut, chiar de mai multe ori. Unele contracte au fost atribuite,altele au fost anulate.

Este cazul autopompelor, mașinilor de pompieri, de 4, respectiv 10.000 de litri scoase la licitație și anulate în 2019 pentru un contract de 250 milioane de euro. Ulterior cele de 10.000 de litri au fost din nou scoase la licitație pentru o valoare de 142,5 milioane de euro, achiziția aflându-se acum în plină desfășurare.

Parcă România ar fi o țară în flăcări și nu lovită de virusul chinezesc, IGSU mai are o licitație în desfășurare de 22,5 milioane euro pentru mașini de pompieri de 3000 de litri după ce anterior anulase o licitație gigant de numai puțin de 1 miliard de lei pentru mașini de pompieri și mai mari de 9000 de litri.

Ulterior o nouă licitație de 291 milioane de euro tot pentru mașini de pompieri de 5, respectiv 9.000 litri fusese din nou anulată.

IGSU achiziționase la mijlocul lui noiembrie 2019, mașini de pompieri de 3.000 de litri pentru stins incendii de pădure de la compania Grădinariu Trucks Solutions SRL al cărei proprietar, Grădinariu Radu, sponsor al PSD, fusese acuzat de DNA în 2015 pentru mită acordată pentru achizițiile făcute chiar de către o unitate IGSU, cea de la Iași, al cărui Consiliu Județean era condus la vremea respectivă de un membru PNL, Cristian Adomniței.

O altă atribuire, aceeași situație: licitația pentru vehicule de comandament pentru IGSU de 116,6 milioane de euro anulată în 2019 dar reluată ulterior pentru 82,6 milioane de euro și aflată acum în desfășurare.

Licitația pentru elicopterele medii grele în valoare de 272,8 milioane de euro a fost de două ori anulată în 2018 și 2019. O altă licitație pentru elicoptere 10 elicoptere ușoare multifuncționale a fost atribuită la sfârșitul lui 2018. Acum Raed Arafat mai vrea să cumpere alte 3 elicoptere elicoptere ușoare și 3 medii și 3 grele.

Tot în desfășurare, IGSU mai are licitații de 72 milioane euro pentur autoplatforme de intervenție la înălțime, atribuind în ultimii doi ani alte licitații de sute de milioane de lei pentru multe din echipamentele aflate pe lista de cumpărături a proiectului Viziune2020.

Chiar în timp ce izbucnea criza de virus chinezesc în România, IGSU lansa pe 12.03.2020 o licitație de 23,8 milioane de lei pentru containere pirotehnice.

Cine e SMURD, cine e Fundația pentru SMURD?

Oficial, există cel puțin două entități cu acronimul SMURD în titulatură: Serviciul Medical de Urgență de Resuscitare și Descarcerare (SMURD), instituție de stat aflată în subordinea IGSU care se află, la rândul ei în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, și Fundația pentru SMURD, o Organizație Nonguvernamentală (ONG) privată.

Numitorul comun al celor două este Raed Arafat.

El coordonează și controlează cu o mână de fier SMURD-ul de stat, finanțat din bani publici și aflat în subordinea unei autorități a statului român, care organizează licitații de sute de milioane de euro.

SMURD gestionează serviciul de urgență 112, fiind împărțit în opt structuri de comandă la nivel regional cu zeci de unități la nivelul întregii țări.

Pe de altă parte, Raed Arafat este fondatorul Fundației pentru SMURD, un ONG privat care beneficiază anual de donații de milioane de euro din partea unor companii multinaționale și care este legată ombilical de SMURD-ul de stat.

În afară de Raed Arafat, din Consiliul Director al Fundației sale mai fac parte generalul Vladimir Secară, fost șef al IGSU până în 2011, trimis în judecată de DNA pentru falsificarea unor concursuri de admitere chiar din cadrul IGSU, Adrian Diță, președinte al Oficiului de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială, Frank Hajdinjak, director general E.On România, Emil Hurezeanu, fostul jurnalist devenit ambasador al României în Germania, Alex Șerban, senior partner al casei de avocatură Șerban & Musneci Partner, și jurnalistul Antena 3, Radu Tudor.

Cele două organizații au o identitate grafică comună, au acțiuni comune împreună, angajații SMURD-ului de stat fac cursuri la Fundația pentru SMURD care redirecționează 2% din impozitul primit din donații pentru finanțarea tuturor centrelor SMURD, organizează împreună zeci de programe din fonduri primite fie din donații, fie din bani europeni etc

Surse din piața de achiziții publice susțin că multe din echipamentele achiziționate de SMURD-ul de stat sunt mai întâi trecute prin Fundația pentru SMURD etc

După o simplă privire pe paginile de internet ale celor două instituții, îți este deosebit de dificil să diferențiezi cele două instituții

Ultimul raport public de audit al Fundației pentru SMURD disponibil pe propria pagină de internet este din anul 2014.

Unul dintre proiectele comune realizate de SMURD-ul de stat împreună cu Fundația pentru SMURD, ONGul privat al lui Raed Arafat, și cu sponsori privați este Programul Național „Punct de prim ajutor. Fii salvator„.

Conform informațiilor făcute publice pe pagina de internet a Fundației pentru SMURD, Raed Arafat a participat la acest proiect în calitate de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență.

Deltamed SA Cluj, cel mai mare câștigător al contractelor lui Arafat

Compania care a cîștigat, de-a lungul anilor, cele mai mari și mai consistente contracte cu IGSU este Deltamed SA Cluj Napoca, deținută de omul de afaceri Dan Gorgan.

Firma a fost înființată în anul 1997 iar primele ambulanțe pentru SMURD le-a livrat în 2006.

Conform site-ului www.e-licitatie.ro, Deltamed a câștigat, din 2007 până în prezent, singură sau în consorții cu alte firme, contracte cu instituții de stat, din care cu IGSU în cea mai mare parte, în valoare de 475 milioane de lei și 278 milioane de euro.

Cifra de afaceri a companiei, în perioada 2007-2019, a fost de 755,8 milioane de lei.

Celălalt mare contractor pentru Deltamed este Ministerul Sănătății pe partea de achiziții de ambulanțe unde regăsim tot influența lui Raed Arafat care și-a exprimat în nenumărate rânduri dorința de a prelua Serviciile județene de ambulanță sub autoritatea SMURD.

Acum în plină situație de urgență serrviciile de ambulanță au fost trecute oficial în subordinea acestuia.

Vezi aici tabel cu toate contractele câștigate de Deltamed

Vezi aici evoluția cifrei de afaceri a Deltamed SRL în comparație cu contractele câștigate c

An                Cifra de afaceri                 Profit                      Contracte cu statul

                    Mil. Lei                                                        Mil. Lei             Mil. Euro

2007            20,5                                 3                            12,9                       0,4

2008            93,8                                 7,6                         45,7                       0,3

2009            36,4                                 0,9                         5,7

2010            12                                    0,1                         14                          0,1

2011            68                                    5,1                         49,7

2012            59                                    2                            40,9

2013            63                                    3                            4,9

2014            50,5                                 1,29                       5,9    

2015            39,1                                 0,98                       7,6

2016            36,6                                 10,6                       42                          58

2017            70,9                                 2,3                         19,7                       1,5

2018            156                                  12,4                       106                        216

2019            50                                                                 66,7                       0,09

2020                                                                                 1,9

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, www.e-licitatie.ro

Peste 90% din portofoliul de produse al companiei Deltamed prezentat pe propria pagină de internet, www.deltamed.ro este compus din ambulanțe, mașini de pompieri, centre de comandă, echipamente pentru pompieri etc toate vândute către SMURD.

Practic pagina de internet a Deltamed este un „showroom„ cu produse pentru SMURD-ul condus de Raed Arafat.

BARONUL ȘI VIRUSUL

2 aprilie 2020

Stelian Negrea

Cum sunt monitorizați baronii locali, stăpânii spitalelor județene, de presa locală, în cea mai mare criză medicală?

Contracost.”

Studiu de caz: Ionel Arsene, baron de “Neamț”.

Urgența medicală uitată

 “Administrațiile locale conduse de PSD au înțeles importanța vitală a testării masive a populației și au cumpărat aparate de testare pentru depistarea COVID-19, anunța pe 30 martie 2020, liderul PSD, Marcel Ciolacu. Anunțul avea loc fix la două luni de la momentul în care Organizația Mondială a Sănătății declarase, pe 30 ianuarie 2020, epidemia cu virusul chinez ca fiind o urgență publică internațională.

Ciolacu dă câteva exemple ale administrațiilor PSD: “București, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Mehedinți sau Dolj pot fi exemple de bună practică despre ce trebuie să facă o administrație responsabilă”.

Ciolacu nu a pomenit nimic de Neamț, unde în ultimii cinci ani a apărut unul dintre cei mai tineri baroni locali, Ionel Arsene, care până anul trecut a fost unul dintre locotenenții fideli ai lui Liviu Dragnea, aflat acum în izolare în închisoare.

Ionel Arsene, baronul PSD de Neamț, folosește bani publici pentru propria imagine

Ce spunea Arsene cu trei zile înainte, pe 27 martie, ca șeful său de partid să laude administrațiile PSD? “Urmează ca în cursul săptămânii viitoare să fie livrate ventilatoarele mecanice, monitoarele pentru funcții vitale și paturile pentru ATI, iar pe data de 3 aprilie se așteptă sistemul PCR pentru testarea pacienților infectați cu COVID 19!

Arsene recunoaște astfel că nu are încă sistemul pentru testarea pacienților infectați. În ultimele luni, a fost ocupat de pregătirea alegerilor locale, ca să mai câștige un mandat și să rămână stăpânul județului. O epidemie a nepăsării care s-a răspândit din București, unde politicienii se pregăteau, în februarie, pentru alegeri anticipate, până în ultima comună din țară.

În schimb, Arsene, anchetat pentru corupție, se lăuda, cu aceeași ocazie, pe 27 martie, care erau stocurile de la Spitalul Județean Neamț, din banii alocați de Consiliul Județean, și le înșiră pe toate.

Contextul era unul fără precedent. La 100 de kilometri distanță, spitalul din Suceava colapsase în urma unui management dezastruos.

Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, baron celebru PNL, se chinuia să-l demită pe directorul iresponsabil al spitalului. Flutur era internat singur într-o rezervă a spitalului, ca pacient infectat cu noul virus, și intervenea prin telefon la televiziuni.

“Nu am nimic să-mi reproșez!”, accentua public Flutur, dând vina pe directorul spitalului pe care el îl numise să conducă cea mai mare unitate medicală din județ.

Zeci de medici și asistenți medicali fuseseră infectați, la Suceava, după ce fuseseră ținuți în ședințe, la grămadă, fără niciun echipament de protecție.

În schimb, celălălt baron, Ionel Arsene, se lăuda, punct cu punct, cu stocurile de echipamente medicale pe care le făcuse deja rost. Lista cu echipamentele este preluată integral de ziarpiatraneamt.ro, fără niciun comentariu și fără nicio documentare a celor anunțate. (https://www.ziarpiatraneamt.ro/ionel-arsene-situatia-stocurilor-de-echipamente-dezinfectanti-si-reactivi)

Spitalul Județean Neamț aflat în subordinea directă a lui Ionel Arsene are în desfășurare licitații de zeci de milioane de lei pentru diverse echipamente medicale lansate la sfârșitul anului trecut și nedefinitivate nici până astăzi. Banii fuseseră redistribuiți de Guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă.

Prin numai puțin de 18 contracte, toate lansate în perioada septembrie-decembrie 2019 – cu câteva luni înaintea declanșării epidemiei de coronavirus în România, Spitalul Județean Neamț urma să atribuie contracte pentru echipamente medicale, lucrări de construcții și pavaj, în valoare de 37,2 milioane de lei.

De fapt erau cele mai mari 18 contracte atribuite de acest spital în perioada 2007-2020.

În schimb, același spital a demarat, în ultima săptămână, un număr de 25 de atribuiri directe pentru echipamente medicale de protecție pentru lupta cu coronavirusul în valoare de 1,1 milioane de lei.

Valoarea totală a echipamentelor, ce nu vor fi folosite pentru bătălia cu coronavirusul, este de cel puțin 37 de ori ori mai mare decât valoarea totală a atribuirilor directe lansate de același spital în ultima săptămână pentru achiziția de echipamente vitale pentru combaterea epidemiei de coronavirus: măști, combinezoane, vizier, mănuși etc

De ce nu a monitorizat presa locală aceste derapaje? Pentru că nu prea mai există.

Complicitatea locală

În centrul acestui studiu de caz se află chiar ziarpiatraneamț.ro, care a publicat triumfalist mesajul lui Arsene, fără să compare datele cu cele reale și fără să pună nicio întrebare incomodă.

Robert Iosub într-un interviu recent cu Ionel Arsene

Ionel Arsene nu a dorit să comenteze pe marginea legăturilor cu Robert Iosub și nici nu a oferit detalii legate de contractile date de Consiliul Județean Neamț către firmele lui Iosub.

Robert Iosub, ziaristul favorit al lui Ionel Arsene

Proprietarul platformei media este Robert Iosub, 45 de ani, care în ultimii ani a făcut bani pe baza complicității cu politicianul Ionel Arsene. În loc să-I monitorizeze activitatea în interesul publicului, Iosub îi sponsorizează imaginea lui Arsene pe Facebook, o “performanță” rar întâlnită chiar și pentru presa din România, în care regulile jurnalismului sunt încălcate pe scară largă.

„Am o relație foarte bună cu domnul Ionel Arsene, dar am nici un fel de relații de rudenie sau prietenie de familie cu domnul Ionel Arsene. Toate relațiile mele cu domnul Ionel Arsene se desfășoară exact ca și cu toți ceilalți politicieni cu care interacționez, adică doar în cadrul unor sedii sau în spații publice”, spune Iosub.

Platforma Mediaprgrup este controlată de compania Ghici Computers, aceeași companie care deține și ziarpiatraneamț.ro. Nu doar Ghici Computers, al cărei unic asociat este Robert Iosub, a primit bani publici în ultimii ani, ci și o altă companie în care a fost implicată soția lui, precum și o asociație a lui.

„Portalul ziarpiatraneamt.ro care este lider de necontestat de audiențe în Neamț (în fapt grupul de ziare, adică și ziartarguneamt.ro, ziarbicaz.ro etc) a primit anul trecut, 2019, însumat pentru toate cele 5 publicații pe care le deținem în NT, din bugetul de publicitate al Consiliului Județean, care din câte ne amintim a fost de aproximatic 250.000 lei, suma de 45.000 lei pentru articole și anunțuri diverse. Anul acesta, 2020, grupul nostru de 5 ziare din Neamț a facturat către Consiliul Județean Neamț aproximativ 7.000 lei. De la firmele subordonate CJ Neamț am primit în ultimii ani doar comenzi de articole sau anunțuri ocazionale, care nu însumează valori mai mari de 10-20.000 lei”, susține Iosub.

Deși pozează în jurnalist, Robert Iosub a încasat sute de mii de lei, bani publici, de la administrațiile locale din Neamț. “Iosub e într-adevăr mâna înarmată a lui Arsene în presă, are multe contracte cu primăriile și Consiliul Județean Neamț. În presa din Piatra Neamț totul e pe bani, pozițiile lui Iosub sunt pe bani.”, ne-a spus Liviu Harbuz, fost parlamentar PSD și candidat, în 2016, la Primăria Piatra Neamț.

Harbuz a câștigat apoi un proces cu Iosub, după ce fusese atacat în campania electorală: “Procesul este din campania electorală trecută. Într-o seară l-am sunat și m-a înregistrat într-o convorbire privată. Atunci, am avut un limbaj specific, am înjurat la modul general și după care el a publicat înregistrarea. Am câștigat procesul. E obligat să-mi plătească daune morale și să-și ceară scuze 6 luni în organul de presă.”

Sute de contracte publice

În perioada 1 ianuarie 2017-martie 2020, Ghici Computers SRL a obținut 107 contracte publice, în valoare totală de 252.019 lei, fără TVA. Contractele au fost obținute prin negociere directă, cele mai multe de la comunele din județ, în special pentru servicii de publicitate (articole plătite care să fie publicate pe platformele media afiliate).

Când obține contracte de publicitate de la instituțiile publice, Iosub prezintă o listă de publicații online, ca și când ar fi independente, deși ele sunt vândute la pachet (contactele pentru vânzarea de publicitate au aceleași numere de telefon).

Platforme media

DenumireAnul rezervării domeniuluiproprietar
ziarpiatraneamt.ro3 iunie 2010  persoană fizică
ziarbicaz.ro21 august 2012persoana fizică
ziartarguneamt.ro21 august 2012Persoană fizică
ziarroznov.ro30 decembrie 2014Persoană fizică
ziarroman.ro21 august 2012Persoană fizică
ziarharghita.ro25 august 2015Persoană fizică
ziarbacau.ro9 noiembrie 2015Persoană fizică
neamtpolitic.ro19 decembrie 2019Persoană fizică
monumenteneamt.ro12 mai 2015Asociația Future
ziarneamt.ro30 august 2011Persoană fizică
mediaprgrup.ro13 iunie 2018Ghici Computers SRL

Notă. Toate aceste platforme au un centru comun de vânzare a publicității.

Majoritatea platformelor media sunt înregistrate pe persoană fizică, astfel încât concentrarea lor să fie descoperită mai greu.

Un alt proces al lui Iosub dezvăluie însă schema lui Iosub.

Este chiar cazul platformei ziarpiatraneamț.ro. Această platformă a fost implicată într-un alt proces cu Mihaela Stoica, fost parlamentar PDL.

Disputa juridică a început pe 28 iulie 2015, când Mihaela Stoica a cerut Judecătoriei Piatra Neamț să dispună, în solidar, obligarea Asociației Future (a lui Iosub), a companiei Network Communications (compania deținută de Ciprian Băluș, partener atunci cu soția lui Iosub) „la plata unei sume de199.000 de lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat prin fapta ilicită a acestora, constând în publicarea de articole de presa si comentarii cu conținut calomnios si denigrator la adresa sa”.

Stoica a câștigat definitiv procesul, primind în final despăgubiri mai mici, dar contactată de DiscoverProject nu a dorit să comenteze pe marginea acestui caz.

În acest dosar, Robert Iosub a trimis întâmpinare, pe 28 octombrie 2015, în care spus că asociația nu are calitate procesuală, deoarece nu are niciun fel de atribuție în politica editorială a publicației ziarpiatraneamt.ro, întrucât administrarea site-ului cade în răspunderea Ghici Computers SRL, conform contractului de cesiune nr.303/20 august 2010.

În 2018, Ghici Computers SRL a avut o creștere a cifrei de afaceri de 72%. A fost exact anul în care compania a început să câștige constant contracte publice, pentru publicitate, prin vânzarea unor pachete care includ platformele media menționate.

De atunci, practic un leu din trei încasat de companie provine din bugetele comunelor și orașelor din județ, dar și al altor instituții, Biblioteca Județeană sau Muzeul Județean. Cel mai mare contract a fost obținut de la Municipiul Piatra Neamț, în data de 21 august 2017, în valoare de 30.800 de lei.

O altă companie conectată la Robert Iosub, Network Data Services SRL, a obținut în, perioada noiembrie 2016-martie 2020, un număr de 32 de contracte publice de la Consiliul Județean, Orașul Târgu Neamț, companii publice și mai multe comune, toate prin atribuire directă.

Valoarea lor totală a fost de 344.125 de lei. Încasările de la instituțiile și companiile publice reprezintă aproape 60% din cifra de afaceri totală din perioada analizată.

Primul și cel mai important contract a fost încheiat de Network Data Services pe 28 noiembrie 2016, chiar cu Consiliul Județean Neamț, pentru “servicii de mentenanță sistem informatic integrat”.

Valoarea contractului a fost atunci de 128.400 de lei. Cu două zile înainte, pe 24 noiembrie 2016, oferta Network Data Services fusese refuzată, în condițiile în care prețul era doar cu 26,65 de lei mai mare.

Robert Iosub mai controlează și Asociația Future, pe care a înființat-o în anul 2007, cu sediul în apartamentul său din Piatra Neamț.Scopul declarat al asociației este ajutorarea familiilor cu venituri mici, șomeri, copii în afirmare, copii ai străzii, persoane defavorizate și aflate în dificultate.”

Asociația a dezvoltat portalul monumenteneamt.ro, împreună cu Consiliul Județean Neamț și Primăria Piatra Neamț, domeniul fiind înregistrat pe 12 mai 2015.

Separat, asociația lui Iosub a obținut mai multe fonduri de la Consiliul Județean pentru promovarea unor evenimente social-culturale, încă din 2012, când Ionel Arsene a devenit liderul PSD Neamț.

În mai 2012, Consiliul Județean Neamț a acordat o finanțare neramburabilă, în valoare de aproape 18.000 de lei pentru proiectul “Primii mei pași în lumea artei”.

În 2013, Primăria Piatra Neamț a acordat o finanțare de 20.000 de lei pentru un proiect al Asociației Future, denumit “Cafeneaua mămicilor din Piatra Neamț”. Cu acești bani, asociația a creat platforma infoparinti.ro.

Pe 25 octombrie 2013, Asociația Future a obținut dreptul de folosință asupra unui spațiu de 16 metri pătrați, situat la etajul 2 al unui imobil din complexul comercial piața agroalimentară Târgu Neamț, aflat în domeniul privat al Consiliului Local.

Un spațiu identic alăturat, tot de 16 metri pătrați, a fost dat spre folosință gratuită unui alt grup de presă din Neamț. Curtea de Conturi a atacat, la Tribunalul Neamț, aceste contracte, motivând că spațiile respective nu puteau fi date spre folosință gratuită.

Consiliul Local Târgu Neamț a reușit să respingă definitiv acțiunea, la Curtea de Apel Bacău, pe 23 februarie 2018, motivând că ele aparțin unei societăți independente, înființată de Consiliul Local, iar cele două entități juridice plătesc toate utilitățile pentru spațiile respective. În plus, judecătorii au tratat și Asociația Future ca pe o instituție de presă, după ce au analizat contractele de comodat și au descoperit că și asociația se angajase să promoveze imaginea Consiliului Local, în schimbul folosinței spațiului:

  În ceea ce privește al doilea motiv de recurs, recurenta a plecat de la ideea existenței unui prejudiciu ca urma aprecierii contractelor în litigiu ca fiind contracte cu titlul gratuit. Curtea constată, însușindu-și, astfel, concluzia instanței de fond, că intimata  nu a pus la dispoziția celor două societăți în mod gratuit cele două spații comerciale. Deși contractele au fost calificate de părți drept contracte de comodat, ambele conțin, la art. 7 lit. s și o clauză prin care cele două societăți de presă s-au obligat ca, în schimbul folosinței spațiilor, să presteze, la solicitarea intimatei, servicii de publicitate, anunțuri și interviuri în publicațiile deținute.

(ARTICOLUL FACE PARTE DIN SERIA DISCOVERPROJECT PRIVIND MONITORIZAREA CORUPȚIEI DIN ADMINISTRAȚIILE LOCALE.)

DIN ACEEAȘI SERIE:

  1. https://discoverproject.ro/2019/12/18/reteta-vanghelie/
  2. https://discoverproject.ro/2020/02/18/piata-si-politistul/
  3. https://discoverproject.ro/2019/10/09/beizadeaua-care-terorizeaza-un-oras-sub-privirile-sefului-politiei/
  4. https://discoverproject.ro/2019/07/08/mallul-de-la-intrarea-in-parc/
  5. https://discoverproject.ro/2019/06/19/politia-locala-din-mihailesti-pazita-de-firma-de-paza-a-familiei-primarului/

Găselnița norocoasă: corovavirus în loc de coronavirus și 250 de contracte ajung la o singură firmă

30 martie 2020

Stelian Negrea

Compania Sanimed International Impex SRL, deținută de omul de afaceri Hideg Robertino Cătălin, este beneficiara unei erori a unei singure litere din cuvântul care redefinește lumea în aceste zile: în loc de coronavirus în anunțurile de atribuire apare cuvântul corovavirus.

Cătălin Hideg este un furnizor constant al sistemului public de sănătate

Conform site-ului e-licitatie.ro, unde sunt publicate informații din sistemul electronic de achiziții publice, Sanimed International Impex SRL a câștigat contracte în valoare de 1,85 milioane lei în perioada 28.02.2020-30.03.2020 cu produse în al căror nume a fost strecurată această eroare. Companiei i-au fost atribuite astfel prin achiziție directă un număr de 232 de contracte.

Cele mai multe contracte din cele care conțin mărunta eroare au fost date de toate Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) din România care au cumpărat prin achiziție directă  Kituri VTM (Mediu Transport Viral) Corovavirus / Viral transport medium / Covid-19 numai de la firma Sanimed International Impex SRL. “Este vorba de mediile de transport și recoltare ca să facem testul de coronavirus și să-l ducem la laborator, extrudatul naso-faringian“, ne-a explicat un director al unui DSP.

Vezi în facsimil situația contractelor atribuite companiei Sanimed International Impex SRL pentru produse legate de „corovavirus”

Valoarea totală a contractelor pe bani publici câștigate de Sanimed International Impex SRL în perioada 2007-2020 a fost de peste 148 milioane de lei.

Sanimed International Impex SRL a fost înființată în anul 2003 de către Hideg Robertino Cătălin și soția acestuia, Hideg Iuliana. Din 2014 până în 2017 30% din acțiunile firmei au fost deținute de o companie off-shore A.M. Biotechnology Services Ltd Cipru reprezentată în România de Alexe Marius Cristian, un avocat din Câmpina care a deținut câteva afaceri mărunte.

Odată cu demisia/demiterea fostului ministru al sănătății, Victor Costache, a fost demisă și Georgeta Bumbac, secretarul general al Ministerului Sănătății.

“Nu eu am coordonat achizițiile de la DSP-uri. DSP-urile nu s-au aflat niciodată în subordinea mea”, susține într-o declarație pentru DiscoverProject.ro Georgeta Bumbac.

Surse din Ministerul Sănătății au avansat posibilitatea ca secretarul general al Guvernului, Antonel Tănase, să se fi aflat, în trecut, în relații apropiate cu patronul firmei Hideg Cătălin.

Antonel Tănase a negat orice implicare în susținerea companiei deținute de Hideg Cătălin. “Nu am nici o legătură cu această firmă“, a afirmat pentru DiscoverProject.ro, secretarul general al Guvernului.

Conform legii 95/2006, DSP-urile se află în subordinea Ministerului Sănătății.

Conform ordinului nr. 35 al ministrului sănătății din 16.01.2020, fostul Secretar General al Ministerului Sănătății, Georgeta Bumbac, coordona 8 direcții din acest minister, una dintre acestea fiind chiar Direcția achiziții, patrimoniu și IT.

Direcția de achiziții din Ministerul Sănătății s-a aflat în subordinea Georgetei Bumbac, demisă recent din poziția de secretar general al ministerului

La poziția 4 de pe lista Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) de achiziții pentru combaterea coronavirusului apare numele firmei Romwine & Cofee SRL, înființată anul trecut și deținută de Cristian Maria, aceasta fiind singura firmă în care a fost vreodată asociată. Firma trebuie să livreze pentru 54 milioane de lei 1,75 milioane de măști FFP2 și FFP3.

După declanșarea scandalului mediatic,  patronii firmei Sanimed International Impex SRL au dat un comunicat de presă comun cu SRL-ul din Giurgiu în care recunoșteau sec că lucrează împreună cu Romwine & COfee SRL care le este distribuitor de ani de zile.

Conform site-ului www.e-licitatie.ro, Romwine & Cofee SRL nu a mai câștigat până acum nici un alt contract cu vreo autoritate a statului român.

Achizițiile făcute de România pentru combaterea pandemiei de coronavirus se desfășoară pe trei paliere: prin ONAC, care face cele mai mari achiziții și care publică informațiile pe internet, Unifarm SA, companie deținută de statul român despre care nu se știe ce fel de achiziții face pentru că nu face publică nici o informație, și fiecare spital și instituție publică în parte.