Reacție rapidă după întâlnirea Trump-Iohannis. Cine sunt oficialii guvernamentali care insistă pentru chinezi pentru licitația 5G, pentru Centrala de la Cernavodă și care nu modifică Ordonanța anti Exxon

21 august 2019

Marcel Popescu

Întâlnirea de ieri dintre președintele României, Klaus Iohannis, și cel al SUA, Donald Trump, a abordat trei subiecte majore de interes pentru cele două țări pentru care Guvernul României sau oficiali din Cabinetul Dăncilă insistă într-un mod cel puțin ciudat.

Primul dintre aceste subiecte se referă la semnarea de către cei doi președinți unui memorandum pentru tehnologica 5G, știută fiind războiul declanșat de autoritățile SUA împotriva companiei chineze Huawei acuzată de spionaj în în SUA în favoarea guvernului chinez.

În România Huawei este foarte bine primită și privită de autoritățile române în ciuda avertismentelor dure ale oficialilor americani conform cărora SUA nu vor mai împărtăși informații clasificate cu parternerii NATO care colaborează cu Huawei.

Recent fostul premier al României, Sorin Grindeanu, actualmente președinte al Autorității Naționale pentru Administrarea și Reglementarea în Comunicații (ANCOM) declara chiar într-un interviu pentru agenția de stat chineză Xinhua că nu există nici un fel de restricții pentru nici o companie care dorește să participe la această licitație. „Toţi operatorii de pe piaţa telecom din România sunt pregătiţi să participe la competiţia pentru implementarea tehnologiei 5G şi nu vor fi niciun fel de restricţii sau interdicţii pentru companiile străine interesate de această licitaţie”, declara senin în iunie Grindeanu agenției de stat chineze. (vezi întreg interviu aici http://www.xinhuanet.com/english/2019-06/20/c_138156785.htm)

Sorin Grindeanu, presedintele ANCOM

Al doilea dintre subiectele fierbinți este intenția autorităților române de a construe reactoarele 3-4 de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă cu compania de stat chineză China General Nuclear Power Corporation (CGN), acuzată, la rândul ei, în SUA tot de acțiuni de spionaj.

Ultimul demers în acest sens, după ce acest proiect a fost trecut în 2016 chiar prin Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT) de către președintele Klaus Iohannis și de premierul de la acea vreme, Dacian Cioloș, a fost semnarea în acest an chiar de ziua Europei a unui memorandum de înțelegere cu CGN, ce-i drept într-un birou obscur din Ministerul Energiei după ce anterior fusese pregătită semnarea cu fast a memorandumului chiar de către premierul Viorica Dăncilă chiar în sala mare de festivități din Palatul Victoria.

Anton Anton, ministrul Energiei

Anton Anton, ministrul energiei, din ale cărui declarații se desprinde ideea că nici nu se pune problema ca cele două reactoare să fie construite cu altcineva decât cu chinezii s-a afișat extrem de optimist la semnarea memorandumului cu chinezii de Ziua Europei:Atingerea unui consens în procesul de negociere, reciproc avantajos pentru ambele părți implicate, concretizat prin aprobarea de către acționarii SNN a Acordului Investitorilor în forma preliminară, înseamnă de fapt demararea efectivă a măsurilor concrete de continuare și dezvoltare a Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Pe durata inițiaă a noii companii de proiect de 2 ani vom defini și structura modelul de continuare a proiectului, fiind practic prima etapă esențială premergătoare construcției celor două Unități „.

Ultimul dar nu cel de pe urmă subiect abordat în întâlnirea de ieri dintre cei doi șefi de state au fost controversatele Lege off-shore și Ordonanță de Urgență 114 care a determinat gigantul american Exxon Mobile care a investit 1,5 miliarde de euro în perimetrul Neptun din Marea Neagră să declare recent că va părăsi România.

Promovată de către fostul consilier guvernamental al premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, actualmente demis din cauza problemelor penale pe care le are, OUG 114 a fost aprobată în ultimele zile ale anului trecut mărind seminifactiv taxarea pentru companiile care explorează în România.

Orlando Teodorovici, ministrul finantelor, și Darius Vâlcov, fost consilier pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă

„Oricât de mult ar țipa ambasade europene sau alți haștagiști prin piață sau pe oriunde, cine ar îndrăzni – acesta este, bineînțeles, punctul meu de vedere – să modifice actuala formă a Legii offshore, în sensul în care să reducă acele condiții financiare care au fost aprobate în Camera Deputaților la propunerea lui Liviu Dragnea, cred că va trebui judecat pentru trădare de țară. Totuși, statul trebuie să încaseze de pe urma resurselor sale. Pentru că nu cred că își dorește nimeni ca să se dea acei metri cubi din Marea Neagră – și aici vorbim de câteva zeci de miliarde de euro, specialiștii estimează că se vor depăși 100 de miliarde de euro venituri – iar statul român să încaseze sub 10% din acestea. Cred că ar fi o cruzime și o nebunie ca cineva să accepte ca acest lucru să se întâmple”, declara la vremea respectivă Vâlcov.

Ulterior plecării lui Vâlcov din Guvern au existat declarații în sensul modificării celor două acte normative însă nimic concret nu pare să se fi schimbat din moment ce oficialii Exxon au declarant că au decis să părăsească România.

OPINIE: O vară mai puțin tragică dacă funcțiile publice nu ar fi tranzacționate de politicieni ca la talcioc

19 august 2019

Stelian Negrea

Caracal. Două tinere dispărute, cel mai probabil decedate. Posibil ca numărul victimelor să crească. Săpoca. Cinci vieți curmate. E posibil ca numărul victimelor să crească. Mangalia. Un decedat pentru că a fost împușcat în plină stradă.

O vară caniculară plină de tragedii care au îndurerat o țară întreagă și care arată un stat făcut țăndări îngenuncheat de incompetență și sufocat de corupție. Din nefericire lanțul tragediilor nu se va opri aici.

Implicarea politicului în numirile funcționarilor publici este cea mai nocivă cauză care șterge cu buretele ani de pregătire, care deprofesionalizează masiv orice meserie, lăsând loc doar loialității oarbe drept singur criteriu de selecție.

Într-o decizie din 2016, în care se motiva, arestul la domiciliu pentru fostului viceguvernator al BNR, Bogdan Olteanu, un judecător al  Înaltei Curți de Casație și Justiție trăgea un semnal de alarmă referitor la tranzacționarea funcțiilor publice de către politicieni: „Numirea persoanelor în diferite funcţii publice de către politicieni în schimbul plăţii unor sume de bani reprezintă un fenomen de o gravitate extremă pentru societatea românească, având în vedere că este de natură să ducă la perpetuarea şi multiplicarea corupţiei. Funcţionarii numiţi în acest mod sunt stimulaţi să săvârşească, la rândul lor, infracţiuni pentru a recupera sumele avansate, cu consecinţa fraudării exponenţiale a resurselor care ar trebui să contribuie la dezvoltarea societăţii.

Bogdan Olteanu era acuzat că primise 2 milion de euro de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, unul pentru el și altul pentru premierul Călin Popescu Tăriceanu al cărui șef de cabinet era, pentru a-l numi în fruntea Rezervației Deltei Dunării pe activistul de mediu Liviu Mihaiu.

Toate cele trei tragedii au personaje cheie numite politic. Resursele sunt alocale tot politic care, în aceste cazuri, înseamnă discreționar la mila unui șef de județ. Acuzațiile privind numirea diferitelor personaje cheie din cele trei tragedii au fost tot în sensul numirilor în urma unor tranzacții gestionate de factorul politic.

PSD și ALDE, cele două partide care încă formează actualul guvern, sunt campionii absoluți în tranzacționarea funcțiilor publice ca la iarmaroc ca în perioada fanariotă.

De ce ies americanii din Marea Neagră?

15 iulie 2019

Doru Bosoancă

Retragerea ExxonMobile din proiectul exploatării resurselor de gaze naturale în Marea Neagră face parte dintr-o strategie mai amplă a gigantului american de repoziționare în spațiul estic și reorientarea către zăcăminte America Latină și Africa sau este alungat din această zonă de politica guvernamentală a actualului guvern?

  • Background
  • ExxonMobil şi OMV Petrom explorează blocul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, unde rezultatele preliminare arată rezerve de 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze
  • Petrom a adus anul trecut CEO DE LA BP, o decizie strategică pentru OMV, în condițiile în care British Petroleum e lider de consorțiu în proiectul Shah Deniz din Marea Caspică.
  • Acest proiect este direct legat de conducta BRUA, în care statul român e implicat prin Transgaz, și care are ca scop inclusiv gazele ce vor fi exploatate din platoul românesc din Marea Neagră.
  • În proiectul Shah Deniz, BP deține 35%, iar Exxon 8 %. Oricum, capacitatea anuală a gazului de la Marea Caspică e de 25 mld mc/ an, mai mult decât dublu față de estimările actuale în Marea Neagră, iar durata de exploatare e și ea mult mai mare decât în cazul nostru.
  • OMV dorește să obțină vreo 10 mld mc, în special cei zece ani  suplimentari ai exploatării azere din proiectul Shah Deniz, și să le aducă via Bulgaria, în sistemul BRUA, cu punct final Austria. Din Austria ar urma apoi să fie distribuite mai departe, inclusiv în Italia.

Pozițiile sunt împărțite, sursele consultate de DiscoverProject susținând fiecare una din cele două posibilități. Teoretic, mai există chiar și posibilitatea unui joc de negociere al ExxonMobile infirmată însă de pozițiile publice ale acestei companii.

Surse guvernamentale susțin că retragerea americanilor din proiectul românesc este corelată direct cu negocierile pe care ExxonMobile le-a purtat în ultima vreme cu companii și reprezentanți ai statului rus, principalul jucător pe piața europeană a gazelor.

ExxonMobile a notificat săptămâna trecută Guvernul României că intenționează să își vândă participația pe care o deține în zăcământul Neptune Deep din Marea Neagră.

Exxon a avut un deal cu rușii de 500 mld euro, din care exploatarea arctică era marele deal semnat cu Rosneft. Dealul era de pe vremea fostului secretar de stat al SUA, Rex Tillerson (n.r. fost executiv al ExxonMobile. În această înțelegere era inclusă și Marea Neagră dar și cea Caspică. După ce Tillerson a pierdut poziția din Guvernul SUA (n.r. 13 martie 2018), dealul a căzut iar ExxonMobile și-a vândut zăcămintele din Caspică, Kazahstan și orice pe Rusia. Anunțata retragere din Marea Neagră face parte din reorientarea lor către America Latină și vestul Africii”, susțin sursele guvernamentale.

Pe de altă parte, surse din piața de oil&gas susțin oarecum contrariul și faptul că retragerea ExxonMobile din Marea Neagră este cauzată de deciziile actualului guvern. “Această retragere a celor de la ExxonMobile este vina exclusivă a politicilor actualului guvern care a culminat cu OUG 114. Sarea pe rană a pus-o Ciocănelea (n.r. Florin Ciocănelea, consilier de stat al premierului Viorica Dăncilă) care a fost acum 10 zile la sediul central al ExxonMobile la Houston, Texas unde s-a comportat extrem de urât cu oficialii acestei companii. Aceștia au decis să se retragă acum o săptămână din Marea Neagră iar miercurea trecută au comunicat decizia autorităților române“, afirmă sursele din piața de oil&gas.

ExxonMobile și guvernul român s-au împotmolit la două puncte fierbinți: garantarea de către guvernul român a preluării a 50% din producție și a clauzelor negociate de ExxonMobile în contractul semnat cu Agenția Națională a Resurselor Minerale (ANRM) în urmă cu mai bine de șapte ani.

Deși cele două părți par că nu mai sunt de reconciliat, sursele noastre susțin că există încă loc de negociere alimentând speculațiile unui posibil joc de negociere al celor de la ExxonMobile: “Cale de negociere există dar trebuie să ai cu cine sta de vorbă pe aici: oameni serioși din administrația guvernamentală. Exxon nu cere un leu în plus decât să li se statueze niște drepturi: partea cu procentul de gaze pe care s- le cumpere statul român, 50% și să respecte ce e în licența de exploatare scrisă acum 7-8 ani. Banca cere un contract pe termen lung și în baza acelui contract cere și un contract de livrare de gaze“, afirmă sursele din piața de oil&gas.

În schimb sursele guvernamentale insistă pe schimbarea strategiei ExxonMobile și pe axarea acestei companii pe alte piețe unde au descoperit zăcăminte mai mari. “Totul este joc geopolitic, americanii se retrag nu numai din Caspică, Marea Neagră dar și din Orientul Mijlociu unde Saudi Aramco unde ExxonMobile deține 18% se privatizează. Exxon a descoperit zăcăminte în Guiana, Venezuela, Cuba, Mexis, au revenit în Brazilia dar și în Tanzania, Mozambic și Angola. Nu știu dacă au început negocieri cu OMV Petrom pentru vânzarea perimetrului din Marea Neagră dar e musai ca acest lucru să se întâmple“, afirmă sursele guvernamentale.

Sursele din piața de oil&gas susțin că semnalul pe care retragerea ExxonMobile din Marea Neagră este extrem de prost. “Dacă se retrag va fi o nenorocire pentru țară, va fi o neîncredere pe toate planurile. Repet că această decizie poate fi întoarsă doar să fie chemați la o nouă negociere. Partea proastă este că tehnologia de a fora la acele adâncimi o are doar Exxon și încă câteva companii din lume pe care le numeri pe degete, O eventuală decizie a americanilor va încurca rău Transgaz care va anula proiectul de la Tuzla Podișor și va renunța la proiectul BRUA II. Ministerul Energiei ar putea să înființeze o companie sau să mandateze Romgaz să cumpere gaze de 2 miliarde de metri cubi anual de la Exxon, în schimb această companie cumpără din Azerbaidjan“, afirmă sursele din piața de oil&gas.

Acestea susțin chiar că România se poate trezi cu ungurii în Marea Neagră dacă Exxon a anunțat că își caută cumpărător pentru zăcământul Neptune Deep.

Mallul de la intrarea în parc

8 iulie 2019

Stelian Negrea

Pe strada Liviu Rebreanu din București la numărul 4 a fost inaugurat, în urmă cu trei ani, mallul Parklake Shopping, o investiție de 180 milioane de euro, finanțată de o o firmă portugheză, Sonae Sierra, și una irlandeză, Caelum Development.

Terenul viran de 8,2 hectare vândut de mafia imobiliară cu 49 milioane de euro către dezvoltatorii mallului Parklake

Terenul pe care s-a construit mallul a aparținut, în trecut, bazei sportive Spartac din Titan, iar gruparea, care l-a preluat și l-a vândut către dezvoltatorii mallului cu 49 de milioane de Euro a fost și este contectată la unul dintre cei mai importanți și controversați speculatori imobiliari din România ­ Dragoș Dobrescu.

Afacerist discret, dar extrem de influent, cu conexiuni în toate partidele politice, Dobrescu, 49 de ani, locuiește de mai mulți ani în Monte Carlo, dar a fost mereu conectat la liderii politici din România.

În ultimul deceniu, Dobrescu a fost unul dintre mogulii imobiliari și creierul unei rețele imobiliare care a acaparat  bucăți importante din Capitală.

Aceste rețele mafiote au preluat mari suprafețe de teren, fie de la urmași ai unor foști proprietari deposedați de bunuri în perioada comunistă, fie falsificând documente.

Din aceste rețele fac parte politicieni, magistrați, polițiști, ofițeri sau foști ofițeri din serviciile secrete, afaceriști etc. Ei au speculat problemele legislative și corupția.

Adevărații proprietari se judecă ani de zile în instanță să redobândească proprietățile, iar pe diferite canale subterane au fost avertizați că dacă nu își cedează drepturile nu vor vedea niciodată terenul sau banii (după 2006 cei care nu mai pot primi bunurile în natură primesc acțiuni la Fondul Proprietatea).

Astfel că ei vând drepturile acestor rețele care au relațiile formate la nivelul Primăriilor, în Justiție, cu avocați, notari etc. și obțin rapid în instanță dreptul la terenurile sau casele respective, iar apoi primesc terenurile de la autorităţile locale.

Recent DiscoverProject a dezvăluit (vezi aici link către anchetă https://discoverproject.ro/2019/06/10/parcurile-bucurestene-transformate-de-nicusor-dan-intr-o-afacere-gigantica-pentru-mafia-imobiliara/ ) cum activistul de mediu Nicușor Dan, deputat independent fost USR, și candidat la Primăria Capitalei a inițiat alături de parlamentari USR și PSD un proiect de lege prin care obligă autoritățile locale și centrale să achiziționeze toate parcurile retrocedate către mafia imobiliară.

Dimensiunea acestei afaceri este uriașă: 2-3 miliarde de euro doar la nivelul Bucureștiului și dublă la nivelul întregii țări.

Schema de lângă parc

Folosind interpuși sau firme din zone offshore (Panama, Delaware, Cipru etc), Dobrescu a devenit după anul 2000 (pe când avea doar 33 de ani) un jucător important pe piața imobiliară din România, în special pe piața neagră (a retrocedărilor cu probleme).

Documentele consultate de Discover Project arată că Sorin Tuță (49 de ani) ­ cel care a vândut mai departe terenul la firma RI Management SPV 6 SRL (care ulterior a devenit Caelum Development SRL, iar astăzi se numeşte Parklake Shopping SRL) ­ este doar un interpus în această afacere pentru gruparea Dobrescu.

Tuță este o persoană cu studii medii care a avut o mică firmă de comerț, alături de alți doi muncitori, afacere închisă de aproape șase ani. Deși Sorin Tuță figurează în contract că este vânzătorul, totuși, în realitate, banii plătiți de firma cumpărătoare nu au ajuns la Tuță, ci în conturile Mariei Cocoru (aceeași persoană care a fost mandatar și pentru Romalo Eduard (născut în 1923) în procesul de revendicare a terenului).

Maria Cocoru l­a reprezentat pe Sorin Tuță ca mandatar în vânzarea terenului, ceea ce o face persoană cheie în întregul proces ­ de la obținerea celor 8,2 hectare și până la vânzarea lor către irlandezi.

Avocații grupării

Adresa de contact pentru Sorin Tuță în contractul de vânzare a fost strada Alexandru Donici nr. 27.

În același loc, își avea atunci biroul și  avocata Anca Măntescu Marilena (43 de ani), cea care i­a asistat pe Romalo Eduard și pe Maria Cocoru în procesul juridic pentru obținerea terenului de la Primărie.

Adresa de email din contractul de vânzare­ cumpărare pentru Sorin Tuță este sorinnedea@yahoo.com.  Sorin Nedea este administratorul firmei BASP Property SRL cu sediul la aceeași adresă din Alexandru Donici, 27. Grupul BASP este controlat de afaceristul Petre Băjenaru, de profesie muncitor mecanic, un apropiat al afaceristului Dobrescu.

Cei doi ­ Dobrescu și Băjenaru ­ au dezvoltat un important proiect imobiliar într­o zonă rezidențială a Bucureștiului.

Avocata Anca Măntescu Marilena și­a mutat biroul din strada Alexandru Donici 27, în strada Primăverii 55 (loc unde și-a avut sediul principala firmă, Monolit Development, controlată de Dragoș Dobrescu.

Același afacerist, Dragoș Dobrescu, a intervenit alături de Sorin Tuță într­un proces în care acesta din urmă revendica un important teren din Nordul Bucureștiului, prin aceeași schemă a drepturilor litigioase. Dobrescu şi Tuţă au fost reprezentaţi atunci de către acelaşi avocat, Simona Bărăscu (care are biroul in acelasi loc din strada Primaverii nr .55, unde isi avea cartierul general Dobrescu).

Sorin Tuță s-­a judecat atunci, printre alții, chiar cu Serviciul de spionaj al României (SIE) și a câștigat mai multe hectare în Băneasa, una dintre cele mai scumpe zone din București.

Terenul a fost vândut apoi către grupul Willbrook  (patronat de afaceristul evreu Sami Ofer).

Filiera națională

Tribunalul București este unul din locurile unde gruparea Dobrescu a câștigat multe dosare pentru terenuri în București și împrejurimi.

O afacere similară din Constanța în care au fost implicați parteneri ai grupării Dragoș Dobrescu arată legăturile subterante cu conducerea Tribunalului București.

Primarul Constanței Radu Mazăre, notari, zeci de funcționari din Primărie, dar și afaceriști au fost judecați și condamnați la ani grei de închisoare cu executare pentru falsuri și retrocedări ilegale. Doi dintre beneficiarii importanți ai rețelei Constanța, prin care au fost preluate ilegal zeci de hectare de teren, pe baza unor falsificării unor certificate de moștenitor al unei vechi familii boierești, sunt Dragoș Săvulescu și respectiv, Cristian Borcea, doi dintre foștii acționari ai clubului de fotbal Dinamo București.

Ambii au legături directe, potrivit documentelor judiciare, cu Dragoș Dobrescu: Săvulescu este partener de afaceri cu Dragoș Dobrescu într­o companie bucureșteană, iar Cristian Borcea a fost împrumutat cu 1,5 milioane de euro de către același Dobrescu, după cum rezultă dintr­un alt dosar în care Borcea este judecat pentru evaziune fiscală în transferul unor fotbaliști de la Dinamo (fostul club al Ministerului de Interne).

Mai important, este că alături de Săvulescu, Mazăre, Borcea este judecat și notarul Jean Andrei. Acesta a fost chiar soțul vicepreședintei Tribunalului București, Laura Andrei (între timp, cei doi au divortat).

Gruparea Cocoru-­Tuță a avut și au foarte multe cereri de retrocedare la acest tribunal. Oficial, Maria Cocoru detine peste 200 de hectare de teren in Bucuresti, obtinute prin retrocederi, ceea ar plasa­o în topul miliardarilor români însă aceasta nu are nici o apariție publică fiind o miliardară fără chip.

Gaj pe teren

În data de 20 dec 2007,  R.I. Management SPV 6 ( actuala Parklake Shopping SRL) a garantat cu terenul de 82.000 mp din Liviu Rebreanu 4 un imprumut de 15 milioane euro de la Sonae Sierra Developments Holdings BV.

Durata împrumutului luat inițial pe doi ani a fost ulterior extinsă în 2008 si 2009 , iar în 2013 a mai fost prelungit cu încă cinci ani.

La momentul primei garanții din 2007, Eduard Doandes își vânduse acțiunile (pe 17.09.2007) către IZZIE S.A.R.L. Luxemburg.  Doandes și Torpey  ți ceilalti irlandezi din afacere detin un numar impresionant de firme in Bucuresti, în special în domeniul imobiliar.

Juriștii consultați pe marginea acestei tranzacții susțin că modul în care terenul a fost retrocedat ridică mari semne întrebări, dar că actele au fost făcute astfel încât să aibă o aparență legală.

Condamnarea lui Liviu Dragnea eliberează instituții strategice

26 iunie 2019

Marcel Popescu

Una dintre ele are un rol extrem de important în economia națională, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), care autorizează explorarea și exploatarea unor resurse naturale, în valoare de zeci de miliarde de euro, întinse pe teritoriul național.
 
Premierul Viorica Dăncilă intenționează să schimbe în zilele următoare conducerea ANRM, potrivit unor surse de la Palatul Victoria, dar încă nu s-a hotărât pe cine va pune în loc, fiind mai multe organizații PSD influente care forțează numirea unor persoane apropiate înainte de congresul PSD din 29 iunie 2019.
 
“Oricine ar fi nu are cum să fie mai rău decât acum, când ANRM a fost confiscată de o grupare cu multe probleme penale, controlată de Ionel Arsene, liderul PSD Neamț, un fidel aliat al lui Dragnea din ultimii ani”, au spus pentru DiscoverProject surse guvernamentale.
 

Ionuț Arsene. Sursa foto: pagina Facebook

Arsene, el însuși cu numeroase dosare de corupție la activ, controlează instituția prin intermediul lui Dorinel Ursărescu,  principalul consilier al președintelui ANRM, Gigi Dragomir, ambii fiind susținuți de liderul PSD Neamț. Deși are deja o condamnare definitivă pentru trafic de influență, fiind cercetat și în alte două dosare de corupție, Ursărescu conduce de fapt ANRM, la ordinele lui Arsene, confirmă și oameni din interiorul agenției.
 
Cei doi, Dragomir și Ursărescu, au fost numiți la conducerea ANRM, în 2017, ca să servească interesele unei grupări de afaceri ce intenționa să acapareze resurse naturale, susțin surse din interiorul instituției.
 
Fost deputat PNL, Ursărescu a trecut apoi la ALDE, prin negocieri directe cu Daniel Chițoiu și Călin Popescu Tăriceanu. Prieten bun în trecut cu Gheorghe Ștefan, fostul primar al orașului Piatra Neamț, Ursărescu a trecut apoi în tabăra lui Ionel Arsene, la începutul anului 2012, când ambii erau consilieri județeni la Neamț, iar PNL și PSD formau alianța USL.
 
Potrivit unor surse din PNL, omul care l-a susținut constant pe Ursărescu, în ultimii cincisprezece ani, este generalul SRI (în rezervă), Dumitru Bădescu, fostul șef al direcției de contraspionaj economic din SRI, până în 1999, trecut în rezervă în 2006. În 2006, fiul lui Ursărescu și fiul generalului s-au asociat în compania Green Energy, cu fiul lui Gheorghe Ștefan.
 
Ionel Arsene a reușit să-l impună ca ministru al economiei pe Dănuț Andrușcă, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi. Andrușcă l-a numit, în 2018, ca administrator provizoriu pe Andrei George Ursărescu (31 de ani), fiul lui Dorinel Ursărescu, în conducerea Salrom, ca un prim pas pentru a deveni președintele societății naționale.
 
Fiul lui Ursărescu n-a putut fi confirmat definitiv în funcție pentru că avea cazier fiscal, după ce a devalizat una din firmele sale (compania lui Civica Construct SRL este urmărită penal, în prezent, pentru o fraudă de peste 3 milioane de lei).
 
Astfel, Arsene a promovat-o la conducerea companiei de stat pe fosta lui colaboratoare Oana Gianina Bulai, pe care o promovase mai întâi, în martie 2018, ca unul dintre consilierii premierului Viorica Dăncilă, la insistențe lui Liviu Dragnea. Bulai, 39 de ani, a fost susținută în administrația locală din Neamț de Ionel Arsene.  Bulai este și ea marginalizată la conducerea companiei naționale, urmând ca la următoarea ședință a acționarior de la Salrom, care are licențe importante pentru exploatarea unor resurse de la ANRM, să o revoce din administrația companiei.
 
Familia Ursărescu are probleme în afaceri și datorii restante la bănci, companiile deținute de soția și fiul fostului deputat fiind în insolvență și executate silit în mai multe dosare.
 
Principalul vizat de schimbările de la conducerea ANRM, Gigi Dragomir, este un personaj discret, fără studii solide, care și-a început afacerile în anii’90, cu “păcănele”, săli de jocuri mecanice în Brăila și Galați, orașul în care locuiește.  

Deși conduce o instituție strategică, ANRM, Dragomir nu și-a  publicat  CV-ul.
 
Saltul în afaceri l-a făcut în 2003, când s-a asociat cu Maricel Oancea și Emil Mihăilă, ambii lideri de sindicat ai FSS Metarom, organizația sindicală care activa pe platforma siderurgică ArcelorMittal.  Compania lor, Magimetal SRL, a început să facă afaceri chiar cu combinatul siderugic, astfel că cei doi lideri de sindicat s-au retras formal din afacere, iar Dragomir a cooptat-o în afacere pe soția lui, Doina Dragomir (născută în 24 octombrie 1968).
 
Afacerile cu combinatul au continuat și prin intermediul altor companii de familie –  Jordy Impex și Jordy Security- care au avut puncte de lucru chiar în curtea combinatului siderurgic.

Romgaz, fieful interpușilor

21 iunie 2019

Marcel Popescu

Noile nume propuse de Ministerul Economiei pentru Consiliul de Administrație al Romgaz, una dintre companiile strategice controlate de stat, sunt interpușii unor combinatori politici cu probleme penale în trecut.

Acționarii companiei de stat urmează să voteze săptămâna viitoare, pe 24 iunie, noul consiliul de administrație, dar numele propuse arată cum sunt politizate companiile importante din economia națională.

Potrivit unor surse din Ministerul Economiei, Tudorel Hărăbor, 48 de ani, este susținut de Daniel Chițoiu, fostul ministru al economiei și principalul finanțator al ALDE. Hărăbor a fost partener de afaceri cu Iulian Marian Butnaru, omul de încredere al lui Daniel Chițoiu.

Butnaru a fost consilierul lui Chițoiu în mandatul acestuia de ministru al economiei și o scurtă perioadă secretarul general al ministerului.

Apoi, Chițoiu l-a luat la Ministerul Finanțelor, tot pe poziția de consilier personal al ministrului. Butnaru, 56 de ani, este managerul proiectului BRUA, secțiunea românească a conductei de transport, proiect gestionat de compania națională Transgaz.

El a fost numit în ultimii șapte ani în mai multe consilii de administrație ale unor companii strategice din domeniul energiei:

Electrica,Titan Power, Hidro Tarnița, Complexul Energetic Hunedoara, Hidroelectrica, Hidroserv Porțile de Fier (filiala Hidroelectrica),

Ascensiunea lui Butnaru a început la finalul anilor’90, când liberalul Nini Săpunaru, directorul Direcției Naționale a Vămilor l-a numit șeful corpului de control al acestei instituții. Apoi, Butnaru și Săpunaru au înființat o companie de consultanță în care l-au cooptat și pe Tudorel Hărăbor, pe atunci directorul Fepa Bârlad.

În 2011, Hărăbor a fost condamnat penal pentru abuz în serviciu la 3 luni de închisoare cu suspendare, pentru că n-a respectat o decizie judecătorească, iar ulterior a fost anchetat de DNA și judecat pentru stopaj la sursă, ca director al Fepa Bârlad DNA l-a trimis în judecată, în 2015, pentru evaziune fiscală, dar a scăpat de acuzații în prima instanță:

“În perioada 31.01.2009 – 31.01.2012, lunar, inculpatul Hărăbor Tudorel, în calitate de director general al SC FEPA SA Bârlad, a reţinut şi nu a virat la bugetul de stat, impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă, în sumă totală de 4.795.981 lei, din care: 1.764.856,00 lei impozit pe venituri din salarii, 1.918.664,00 lei contribuţia individuală de asigurări sociale de stat, 1.021.292,00 lei contribuţia individuală de asigurări de sănătate şi 91.169,00 lei contribuţia individuală de asigurări sociale – şomaj”.

Hărăbor mai are probleme cu două companii de mobilă, pe care le-a administrat, și unde lichidatorii judiciari solicită atragerea răspunderii pentru modul în care le-a administrat.

Și Caius Mihai Parpală, 60 de ani, este împins în față de gruparea Tăriceanu/Chițoiu din ALDE.  Fost consilier județean PNL Arad, Parpală este, conform presei locale, finul de cununie al lui Călin Popescu Tăriceanu. Soția lui, Ana Liana Parpală, cu 10 ani mai tânără, a fost mulți ani parteneră de afaceri cu Mihai Ciprian David, fostul director al Hidroelectrica în perioada 2009-2012. David a fost președintele organizației PSD Brașov, fiind propulsat în funcție de Viorel Hrebenciuc, cu care are relații apropiate de aproape 20 de ani.

Tot din anturajul lui Viorel Hrebenciu vine și Stan Olteanu Manuela Petronela, jurist, 43 de ani.  

Manuela este soția lui Ion Stan, 72 de ani, fost șef al departamentului juridic din Ministerul de Interne în anii ’90. Între 1994 și 1999, Stan a fost și în consiliul de administrație al clubului de fotbal Dinamo București, unde l-a cunoscut pe Dan Matei Agathon,  ministrul turismului în Guvernul Năstase, cu care s-a asociat în afaceri.

Astfel, Stan a intrat în anturajul lui Viorel Hrebenciuc, fostul lider PSD. A devenit apoi consilierul principal al ministrului Agathon, fiind artizanul privatizării principalelor hoteluri de pe litoral. Manuela Petronela Olteanu era încă din acea perioadă parteneră de afaceri cu familia lui Ion Stan, compania în Salt Invest. Ion Stan a propulsat-o atunci pe viitoarea lui soție, mai tânără cu treizeci de ani, în consiliile de administrație ale mai multor companii deținute de Ministerul Turismului.

Stan a fost implicat în peste 30 de companii, devenind unul dintre oamenii de bază în imperiul de afaceri al iordanianului Fathi Taher, bun prieten și partener de afaceri cu Viorel Hrebenciuc.

Manuela Olteanu a fost și directoarea departamentului juridic din cadrul Autorității Naționale pentru Turism, fiind promovată în această funcție de Agathon. Tot pe filiera Hrebenciuc, Dan Matei Agathon a fost numit, la finalul anului 2013, reprezentantul statului în Hidroelectrica. Cel care l-a numit a fost ministrul energiei de la acel moment Constantin Niță, liderul PSD Brașov și un apropiat al lui Viorel Hrebenciuc.

Soția lui Stan a fost numită începând cu 2012, când Constantin Niță a devenit ministrul energiei în consiliile de administrație ale unor companii din sectorul energetic, iar în 2017 a fost consilierul ministrului energiei Toma Petcu, pentru administrarea privatizărilor companiilor din portofoliu. Manuela Petronela Olteanu Stan a mai condus direcția juridică din AVAS și a mai fost consilier în ministerul economiei și apoi în SGG.

Totodată, ea a mai fost numită președintele Conpet SA, administrator la Uzina Termoelectrică Midia, administrator special Hidroserv, administrator Electrocentrale Grup și administrator special Electrocentrale București.

Inginerul Nicolae Havrileț, 63 de ani, este consilierul ministrului energiei, Anton Anton, susținut de ALDE. Havrileț a fost numit în CA Electrica în acest an. Havrileț a fost șeful ANRE între 2012 și 2017, fiind susținut atunci de gruparea liberală din jurul lui Tăriceanu- Chițoiu.

A fost declarat în incompatibilitate de către ANI pentru că ar fi fost și director al companiei Gascon, cu numeroase contracte în sistemul energetic. A câștigat procesul, susținând că demisionase din funcția de director imediat după ce a fost numit la conducerea ANRE. Este în continuare asociat în afaceri din domeniul energiei, alături de fiul său Dan Nicolae Havrileț.

Nicolae Cîmpeanu, 52 de ani, este poate cel mai …spectaculos nume din lista celor propuși la Romgaz.

Provine din organizația PSD Buzău, condusă de actualul președinte al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu.

A absolvit abia la 40 de ani o facultate de științe economice la Spiru Haret. Până atunci a lucrat ca muncitor și maistru la schela petrolieră Berca, Buzău. Consilier local în Berca, Cimpeanu a fost promovat în consiliul de administrație al Oil Terminal, în condițiile în care era angajat al OMV Petrom.