Incompetentul cu ștaif. Plus: în cât timp l-ar fi arestat șefa DNA pe Manuel Barroso?

13 July 2016

13.07.2016

 

Hoțul și incompetentul dintr-un guvern politic îl vezi de la distanță, îl vezi la DNA și nu ți-l mai dorești în veci în vreun guvern. Aici mulți și-au dorit un tehnocrat: e liber de constrângeri politice, are ceva bani din pozițiile anterioare deci greu să-l vezi pe la DNA, e educat și instruit. Una peste alta e fără cusur. Politicianul a ajuns să reprezinte tot ceea ce detest electoratul în timp ce tehnocratul e tot ceea ce visează electoratul.

Mitul însă se năruie.

Am întâmpinat cu un entuziasm nedisimulat numirea lui Dacian Cioloș în funcția de premier și a unui număr de miniștri care aveau un background profesional extrem de solid. Însă la mai bine de șase luni de la numire, Cabinetul Cioloș este prins între interesele PSD care domină eșaloanele inferioare ale ministerelor și lipsa neanticipată de performanță a unora dintre miniștrii săi, extrem de galonați la începturile guvernării dar care s-au pierdut în banale acțiuni de imagine, fără substanță dar abil creionate.

Trei exemple. Numai cu galonați plini de ștaif.

Primul. Cristian Ghinea de la Fonduri Europene venit din zona ONG are în fișa postului obligația să crească gradul de absorbție al fondurilor europene își pierde energia într-o inutilă confruntare cu Ponta-Ghiță al căror viitor politic e în mâinile DNA și, mai important, al instanțelor de judecată ulterior. Ghinea se plânge că e urmărit de paparazzi lui Ghiță. Nu spune că s-ar întâmpla ceva ilegal ci doar insinuează ceva cu parfum de ilegalitate. Nu prezintă dovezi. Acționează ca un politican mediocru.

În schimb, pe exercițiul financiar 2013-2020 nu a fost absorbit nici un euro. Ministerul Fondurilor Europene e anchilozat și impotent. Vreți să știți cum se mișcă lucrurile pe acolo: au publicat pe 12 iulie un comunicat de presă pentru o șezătoare care avusese loc într-o zi de vineri pe 8 iulie în care s-a discutat într-o primă fază că vor urma să se mai întâlnească (http://www.fonduri-ue.ro/presa/noutati/1966-ministerul-fondurilor-europene-a-lansat-seria-forumurilor-tematice-pentru-implementarea-programelor-operationale-2014-2020).

Culmea ironiei, premierul este un fost comisar european cu experiență în atragerea de fonduri europene.

Al doilea. Vlad Voiculescu de la Sănătate venit din departamentul de Sănătate al unei bănci austriece. Subalternii săi ne anunțau veseli zilele trecute că a ajuns și în România virusul Zika, cel cu țânțarii care produc diverse malformații. Virusul a fost adus în România de o domnișoară care, între timp, se simte bine și a fost și externată. Totuși, UE a fost informată. Operațiunea de imagine reușită, pacienții din sistemul public de sănătate își continuă nestingheriți coșmarul.

Al treilea: Costin Borc, vicepremier. Venit de la o ditamai multinaționala producătoare de ciment. A prezentat o strategie de dezvoltare a României, un draft de amploarea unei lucrări de anul 1 de ASE. Ulterior ne-a mai spus că negociază cu încă unul-doi producători auto care să-și deschidă capacități de producție în România. Nu avem nume, nu ave vreo locație, nu avem nici un fel de date, nici măcar pe surse. Dar domnul Borc a trecut la următorul nivel. Se visează în interviurile din presă următorul prim-ministru.

Al patrulea. Achim Irimescu, ministrul agriculturii venit de la Comisia Europeană. În ciuda tuturor scandalurilor în care fie a fost implicat, fie nu a reușit să le gestioneze și a întârzierii plăților de la UE către agricultori a rămas în funcție grație unei relații apropiate cu primul ministru. Culmea ironiei, Dacian Cioloș este fost comisar european pe agricultură.

Dacă îi mai punem la socoteală și pe cei patru miniștri destituiți avem un cabinet Cioloș care nu se află pe buza prăpastiei ci în anticamera nereușitei blânde și plate, chiar neașteptate în opoziție cu uriașele așteptări cu care a fost investit. Aveau nevoie de mai mult timp? De mai multă susținere parlamentară? Ar fi trebuit să facă mai multe compromisuri cu toxica majoritate parlamentară? De ce nu au fost priviți cu mai multă încredere de marii investitori care ar fi trebuit să-și dea seama că, la cârma Patriei, au venit profesioniștii?

Așa cum de exemplu s-a întâmplat în cazul fostului șef al Comisiei Europene, Manuel Barroso, angajat, culmea ironiei, de către Goldman Sachs, banca de investiții din cauza căreia a pornit criza financiară din 2008. Pentru a atenua efectele nocive ale acesteia, UE, cu Barroso la cârmă, a pompat sute de miliarde de euro din taxele și impozitele europenilor.

Ce ne spune nouă această știre?

Unu. Pentru șpăgarii de la noi. Trebuie să vă rafinați metodele și nu mai fiți ghiolbani să luați la sacoșă ca să vă ia DNA-ul ca din oală. Așteptați o astfel de numire care sțarnește cel mult scandal mediatic nicidecum acțiuni penale.

Doi. Pentru șpăgarii de la ei. Nu există pentru că acolo lobby-ul făcut în timpul ocupării unei poziții guvernamentale nu e răsplătit direct și imediat ci după aceea cu o funcție generoasă sau alte stipendii iar un DNA atât de puternic nu mai există prin Europa.

Trei. Melanjul dintre birocrația europeană și business-ul privat mare/revolving door e atât de benefic pentru ambele părți încât nu va fi niciodată spart de nici un DNA european.

Patru. Tehnocraților aveți grijă unde vă angajați după ce vă terminați mandatul în Cabinetul Cioloș ca să știm și noi interesele cui le-ați servit cât v-ați dat de ceasul morții să faceți Patria să meargă când erați într-o funcție guvernamentală.

Cinci. În țările acestea mici unde corupția colcăie și unde prietenii de pahar al domnului Barroso finanțează ONG-uri, care duc importante campanii anticorupție, uimitorul caz al reconversiei profesionale a domnului Barroso de la stat la privat stârnește frustrare și iritare. Nu în sensul  naționalist șovin că doar nu o să încălcăm granițele corectitudinii politice dar al elevului ascultător care își vede profesorul pălmuind studentele.