De ce ies americanii din Marea Neagră?

15 July 2019

Doru Bosoancă

Retragerea ExxonMobile din proiectul exploatării resurselor de gaze naturale în Marea Neagră face parte dintr-o strategie mai amplă a gigantului american de repoziționare în spațiul estic și reorientarea către zăcăminte America Latină și Africa sau este alungat din această zonă de politica guvernamentală a actualului guvern?

Background
ExxonMobil şi OMV Petrom explorează blocul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, unde rezultatele preliminare arată rezerve de 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze

Petrom a adus anul trecut CEO DE LA BP, o decizie strategică pentru OMV, în condițiile în care British Petroleum e lider de consorțiu în proiectul Shah Deniz din Marea Caspică.

Acest proiect este direct legat de conducta BRUA, în care statul român e implicat prin Transgaz, și care are ca scop inclusiv gazele ce vor fi exploatate din platoul românesc din Marea Neagră.

În proiectul Shah Deniz, BP deține 35%, iar Exxon 8 %. Oricum, capacitatea anuală a gazului de la Marea Caspică e de 25 mld mc/ an, mai mult decât dublu față de estimările actuale în Marea Neagră, iar durata de exploatare e și ea mult mai mare decât în cazul nostru.

OMV dorește să obțină vreo 10 mld mc, în special cei zece ani suplimentari ai exploatării azere din proiectul Shah Deniz, și să le aducă via Bulgaria, în sistemul BRUA, cu punct final Austria. Din Austria ar urma apoi să fie distribuite mai departe, inclusiv în Italia.

Pozițiile sunt împărțite, sursele consultate de DiscoverProject susținând fiecare una din cele două posibilități. Teoretic, mai există chiar și posibilitatea unui joc de negociere al ExxonMobile infirmată însă de pozițiile publice ale acestei companii.

Surse guvernamentale susțin că retragerea americanilor din proiectul românesc este corelată direct cu negocierile pe care ExxonMobile le-a purtat în ultima vreme cu companii și reprezentanți ai statului rus, principalul jucător pe piața europeană a gazelor.

ExxonMobile a notificat săptămâna trecută Guvernul României că intenționează să își vândă participația pe care o deține în zăcământul Neptune Deep din Marea Neagră.

“Exxon a avut un deal cu rușii de 500 mld euro, din care exploatarea arctică era marele deal semnat cu Rosneft. Dealul era de pe vremea fostului secretar de stat al SUA, Rex Tillerson (n.r. fost executiv al ExxonMobile. În această înțelegere era inclusă și Marea Neagră dar și cea Caspică. După ce Tillerson a pierdut poziția din Guvernul SUA (n.r. 13 martie 2018), dealul a căzut iar ExxonMobile și-a vândut zăcămintele din Caspică, Kazahstan și orice pe Rusia. Anunțata retragere din Marea Neagră face parte din reorientarea lor către America Latină și vestul Africii”, susțin sursele guvernamentale.

Pe de altă parte, surse din piața de oil&gas susțin oarecum contrariul și faptul că retragerea ExxonMobile din Marea Neagră este cauzată de deciziile actualului guvern. “Această retragere a celor de la ExxonMobile este vina exclusivă a politicilor actualului guvern care a culminat cu OUG 114. Sarea pe rană a pus-o Ciocănelea (n.r. Florin Ciocănelea, consilier de stat al premierului Viorica Dăncilă) care a fost acum 10 zile la sediul central al ExxonMobile la Houston, Texas unde s-a comportat extrem de urât cu oficialii acestei companii. Aceștia au decis să se retragă acum o săptămână din Marea Neagră iar miercurea trecută au comunicat decizia autorităților române“, afirmă sursele din piața de oil&gas.

ExxonMobile și guvernul român s-au împotmolit la două puncte fierbinți: garantarea de către guvernul român a preluării a 50% din producție și a clauzelor negociate de ExxonMobile în contractul semnat cu Agenția Națională a Resurselor Minerale (ANRM) în urmă cu mai bine de șapte ani.

Deși cele două părți par că nu mai sunt de reconciliat, sursele noastre susțin că există încă loc de negociere alimentând speculațiile unui posibil joc de negociere al celor de la ExxonMobile: “Cale de negociere există dar trebuie să ai cu cine sta de vorbă pe aici: oameni serioși din administrația guvernamentală. Exxon nu cere un leu în plus decât să li se statueze niște drepturi: partea cu procentul de gaze pe care s- le cumpere statul român, 50% și să respecte ce e în licența de exploatare scrisă acum 7-8 ani. Banca cere un contract pe termen lung și în baza acelui contract cere și un contract de livrare de gaze“, afirmă sursele din piața de oil&gas.

În schimb sursele guvernamentale insistă pe schimbarea strategiei ExxonMobile și pe axarea acestei companii pe alte piețe unde au descoperit zăcăminte mai mari. “Totul este joc geopolitic, americanii se retrag nu numai din Caspică, Marea Neagră dar și din Orientul Mijlociu unde Saudi Aramco unde ExxonMobile deține 18% se privatizează. Exxon a descoperit zăcăminte în Guiana, Venezuela, Cuba, Mexis, au revenit în Brazilia dar și în Tanzania, Mozambic și Angola. Nu știu dacă au început negocieri cu OMV Petrom pentru vânzarea perimetrului din Marea Neagră dar e musai ca acest lucru să se întâmple“, afirmă sursele guvernamentale.

Sursele din piața de oil&gas susțin că semnalul pe care retragerea ExxonMobile din Marea Neagră este extrem de prost. “Dacă se retrag va fi o nenorocire pentru țară, va fi o neîncredere pe toate planurile. Repet că această decizie poate fi întoarsă doar să fie chemați la o nouă negociere. Partea proastă este că tehnologia de a fora la acele adâncimi o are doar Exxon și încă câteva companii din lume pe care le numeri pe degete, O eventuală decizie a americanilor va încurca rău Transgaz care va anula proiectul de la Tuzla Podișor și va renunța la proiectul BRUA II. Ministerul Energiei ar putea să înființeze o companie sau să mandateze Romgaz să cumpere gaze de 2 miliarde de metri cubi anual de la Exxon, în schimb această companie cumpără din Azerbaidjan“, afirmă sursele din piața de oil&gas.

Acestea susțin chiar că România se poate trezi cu ungurii în Marea Neagră dacă Exxon a anunțat că își caută cumpărător pentru zăcământul Neptune Deep.