Piața și polițistul

18 februarie 2020

Stelian Negrea

Doru Bosoancă

UPDATE 21.02: În urma dezvăluirilor Discoverproject.ro, Ministerul Administrației și Internelor ne- a comunicat oficial că a trimis Corpul de Control pentru a verifica activitatea fostului șef al Agenției Antidrog care nu mai deține această funcție de la sfârșitul anului trecut deși pe site-ul instituției nu fusese comunicată oficial decizia sa de înlocuire.

Cum a ajuns o importantă piață bucureșteană să fie preluată, printr-o licitație aranjată, de familia unui ofițer de poliție. Este chiar șeful Agenției Naționale Antidrog, iar soția lui era parteneră chiar cu fiica primarului care organizase licitația. Așa au preluat administrarea Pieței Reșița, o zonă monitorizată pentru traficul de droguri.

Piața Reșița: ziua mic comerț, seara zonă de risc pentru traficul de droguri

Piața Reșița, București.

În primele ore ale dimineții, pe un frig cumpătat, o vânzătoare ambulantă se tocmește pe marginea trotuarului pentru o pereche de pantaloni de damă.

Cere 20 de lei, dar nu-i primește. Este sfârșit de ianuarie 2020, iar Bucureștiul n-a văzut încă zăpada în această iarnă. Femeia cu pantaloni de damă n-a mai încăput în piață, un loc păstorit de două decenii de o firmă privată, în pofida unor numeroase controverse și a unei condamnări penale.

Doi pași mai încolo, un sărman își savurează cafeaua fierbinte, privind spre geamurile unei case de jocuri de noroc.

Pierdută la capătul unor linii de autobuze și între blocuri de nefamiliști, unele chiar parțial renovate, Piața Reșița este un tablou viu și pestriț al comerțului postdecembrist.

Seara, însă, zona îmbracă de mulți ani haine clandestine.

București, 6 iunie 2018.

Polițiștii descind, dimineața, la nu mai puțin de 57 de locuințe din București, Ilfov și Giurgiu într-una dintre cele mai ample operațiuni anti-mafia.

Sunt vizați liderii clanului “Ștoacă”, un cartel care face legea de aproape două decenii în sectoarele 4 și 5, în special în traficul de droguri.

În acea dimineață, sub coordonarea procurorilor antimafia (DIICOT), autoritățile vor să dea lovitura finală și să-I prindă pe noii lideri ai clanului. Erau monitorizați de mai mulți ani pentru trafic de droguri de mare risc, trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism, înșelăciuni și fapte de corupție.

Operațiunea este descrisă în două comunicate consecutive ale DIICOT, pe 6 și 7 iunie 2018, dar și în motivările pentru arestarea membrilor rețelei: ”Începând cu anul 2017, lideri de necontestat ai grupării ”Ștoacă” au devenit inculpaţii Voinea Marius –zis ”Marius Ștoacă”,  Șaim Petre –zis ”Petrică Ștoacă”, Niculae Bogdan Gabriel – zis ”Bogdan Ștoacă” și Cimpoeru Lucian Florin, aceștia preluând rețeaua infracțională dezvoltată de predecesorii lor, perfecționând-o în funcție de oportunitățile de a obține venituri consistente care să asigure nivelul de trai al membrilor.”

Zona Piața Reșița era un punct important pe harta clanului interlop, fiind monitorizată de serviciile de informații, poliție și de procurorii antimafia, în special pentru traficul de droguri. Acest aspect este menționat chiar în comunicatul DIICOT, a doua zi după percheziții: Astfel, inculpatul Șaim Petre –zis ”Petrică Ștoacă” i-a atras în grupare pe inculpaţii Dumitru Florian – zis ”Puiu”, Iliescu Alberto Florian și Șaim Petre Daniel– zis ”Ulă”, iar mai apoi, singur, împreună cu aceștia sau prin intermediul lor, a pus în vânzare cocaină, la prețuri cuprinse între 70-100 euro/gram, în zonele Ferentari, Giurgiului și Piața Reșița din municipiul București. Sumele de bani obținute din vânzarea drogurilor de mare risc erau colectate de către inculpatul Șaim Petre, ”locotenții” săi oprindu-și doar procent din acestea.”

https://www.diicot.ro/mass-media/2112-comunicat-de-presa-07-06-2018

Alte operațiuni speciale din trecut pentru destructurarea clanului “Ștoacă”, menționează zona Piața Reșița ca una de mare risc pentru traficul de droguri.

Piața șefului de la antidrog.

În cei cincisprezece ani de luptă împotriva traficului de droguri din zonă, un ofițer de poliție a urcat mai multe trepte până la vârful Agenției Naționale Antidrog. Se numește Constantin Negoiță, iar, acum, este chiar șeful agenției subordonată Ministerului de Interne.

Constantin Negoiță, actualul șef al Agenției Antidrog

Constantin Negoiță, 57 de ani, a absolvit Școala de ofițeri cu specializarea “științe polițienești”, după care și-a luat o diplomă de licență și una de studii în științe juridice la Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza.

Conform informațiilor de pe propria pagină de internet, misiunea Agenţiei Naţionale Antidrog este de a elabora, coordona, evalua şi monitoriza, la nivel naţional, politicile în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi al asistenţei integrate a consumatorilor, aplicate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu” dar nu a fost menționată, în actele oficiale, ca fiind implicată în operațiunile care au vizat destrămarea organizației Ștoacă, responsabilă de traficul de droguri din zona Pieței Reșița.

Negoiță a dus separat o altă luptă, astfel încât soția lui, Georgeta Elena Negoiță, să păstreze controlul asupra Pieței Reșița. Familia Negoiță a reușit să păstreze această afacere, după ce a preluat-o în urma unor licitații trucate și a traversat fără probleme un mare dosar de corupție. Problemele legale nu s-au finalizat nici până în prezent, după două decenii de controverse legale.

Nu cunosc anchetele DIICOT și ce scot acestea la iveală. Agenția Națională Antidrog nu are atribuții legale pe linia combaterii consumului și traficului de droguri și nu primește de la DIICOT informații despre anchete. Agenția Natională Antidrog are ca atribuții principale prevenirea consumului de droguri, precum și evaluarea și acordarea de asistență consumatorilor de droguri“, susține într-un răspuns pentru discoverproject.ro Negoiță Constantin, șeful Agenției Naționale Antidrog.

Sfârșitul lui 1999, când firma soției sale încheia contractul de asociere în participațiune cu Primăria Sectorului 4 pentru Piața Reșița, îl găsea pe Constantin Negoiță ca împuternicit al șefului secției 14 din sectorul 4. Doi ani mai târziu, a ajuns chiar șeful Biroului de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog din sectorul 4.

În 2005, a avansat din nou. A devenit șeful Centrului Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog II București din cadrul Agenției Naționale Antidrog. În decembrie 2018, Negoiță a fost desemnat împuternicit al directorului Agenției Naționale Antidrog iar un an mai târziu să fie împuternicit al directorului adjunct al aceleiași instituții.

 „Licitația? O simplă ficțiune

În 1999, anul în care a intrat în piață, familia Negoiță era asociată direct, într-o altă afacere, chiar cu fata primarului sectorului 4, Marin Luțu.

Luțu a organizat atunci două licitații trucate, pentru ca, până la urmă, firma familiei Negoiță să se asocieze cu Primăria pentru administrarea pieței și să plătească de trei ori mai puțin. Primarul a organizat atunci licitația, iar partenerii fiicei sale au câștigat-o. Astfel, compania Romsine Prodcomimpex SRL, firma familiei Negoiță, a intrat într-o asociere în participațiune pentru administrarea și modernizarea Pieței Reșița.

Luțu a fost și președintele comisiei de licitație, iar din această poziție a încălcat grolosan normele legale, au susținut procurorii când l-au arestat în martie 2000. Era unul din primele mari cazuri de corupție din România.

Marin Luțu, fostul primar țărănist al sectorului 4

Marin Luțu a fost arestat în perioada martie-octombrie 2000.

Prin aceeași licitație trucată, au mai obținut contracte alte firme pentru alte piețe din sector. Câștigătorii licitației erau cunoscuți dinainte, așa cum demonstrează procurorii când percheziționează casa primarului: În aceste condiții, indiferent de valoarea de adevăr a declarațiilor celorlalți membri ai comisiei de licitație, rezultă în mod evident că așa-zisa „licitație” din data de 22.07.1999 a fost o simplă ficțiune, în scopul de a păstra o aparență de legalitate a procedurii, deși câștigătorii erau cunoscuți și stabiliți înainte de deschiderea plicurilor cu oferte.”

La percheziție, procurorii au descoperit că Marin Luțu cunoștea  rezultatul licitației, cu 20 de zile înainte de deschiderea plicurilor cu oferte.

Luțu trecuse pe o hârtie numele firmei agreate în dreptul fiecărei piețe. În plus, el a menționat și data înscrisului (2 iulie 1999), adică cu aproape trei săptămâni înainte de organizarea efectivă a licitației (22 iulie 1999). Firmele erau direct conectate la primar și la fiica acestuia, Monica Veronica Luțu.

Fiica primarului era asociată direct și cu soția lui Negoiță și cu ceilalți proprietari ai Romsine Prodimpex SRL, într-o altă afacere. Simularea licitației în cazul Pieței Berceni Sud, de exemplu, arată și un alt conflict de interese. Aici cel care reprezenta compania câștigătoare avea deja un copil cu o femeie care făcea parte chiar din comisia de licitație. Copilul lor fusese botezat de primarul Marin Luțu.

Romsine Procomimpex nu avea nici măcar dreptul să participe la licitație neavând vechimea necesară, au arătat procurorii: “Romsine Prodcomimpex, câștigătoare a licitației pentru Piața Reșița, a fost înființată în anul 1997, astfel că, prin definiție, nu putea îndeplini criteriile stabilite pentru participarea la licitație, care prevedeau o cifră de afaceri și un profit pentru anul 1996.

Primarul Luțu a anulat ulterior licitația în cazul a trei piețe, printre care și Reșița, iar, în octombrie 1999, aceleași firme au câștigat, netransparent, din nou contractele de asociere cu primăria, dar plătind mai puțini bani: Și licitațiile din 5 octombrie 1999 s-au desfășurat cu exact aeeași procedură ca și cele din 22 iulie 1999, cu mențiunea că numărul participanților a fost mult mai redus. Licitațiile au fost câștigate de aceleași societăți comerciale câștigătoare ale lictațiilor din 22 iulie 1999, însă cu o cotă de participare mult mai mică decât cea rezultată în urma primelor proceduri”, spun procurorii.

În urma celei de-a doua licitații, Romsine Prodcomimpex, compania familiei Negoiță, a plătit primăriei “o cotă minimă de 3500 de dolari/lună (stabilită în urma licitației din 5 octombrie 1999), în loc de 10.000 de dolari/lunar (cum se stabilise inițial în urma licitației din 22 iulie 1999)”.

De atunci au curs ani lungi de procese, în care dosarul s-a plimbat de la o instanță la alta, pentru ca, în final, Marin Luțu, să fie condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendare.

Contractul dintre Primărie și Romsine Prodcomimpex a fost anulat, iar părțile au fost repuse în situația anterioară licitației din 1999. Cu alte cuvinte, contractul trebuia reziliat, fără ca firma familiei Negoiță să fie despăgubită.

Lucrurile au rămas ca la piață.

Noi controverse

În pofida deciziei judecătorilor, firma familiei Negoiță a păstrat controlul asupra pieței până în prezent. Încasează în continuare chirie de la cei care își vând marfa în piață. Familia Negoiță s-a prevalat că a făcut investiții de aproape 1 milion de euro, bani pe care îi cheltuise cu 9 construcții ridicate în piață. Le-a păstrat pe toate, iar apoi firma a concesionat și terenul de sub ele – aproape 2000 de mp pătrați, plătind o chirie (redevență) de doar 5000 de lei pe lună.

Curtea de Conturi n-a fost însă de acord. A făcut un control și a constatat mai multe nereguli. Astfel, șeful Direcției de Administrare a Piețelor din Sectorul 4, Ștefan Florescu, nu avusese mandat să semneze contractele cu compania Romsine Prodimpex. Direcția luase între timp locul primăriei în contractul cu firma privată. Astfel, șeful direcției a semnat, în 2011, două contracte care i-a permis familiei Negoiță să își păstreze afacerea din piață.

În mare, evenimentele s-au derulat astfel după finalizarea definitivă a dosarului penal în anul 2010:

20 iunie 2011. A fost semnat un contract partaj între Romsine Prodcomimpex SRL și Direcția de Administrare a Piețelor Sector 4.

25 iulie 2011. A fost semnat un protocol de predare-primire între Romsine Prodcomimpex SRL și Direcția de Administrare a Piețelor Sector 4, a terenului concesionat firmei private.

22 aprilie 2013. Curtea de Conturi trimite la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 o plângere penală împotriva fostului director al Direcției de administrare a piețelor sector 4, Ștefan Florescu, pentru abuz în serviciu.

12 mai 2015. Dosarul a fost declinat către DNA

28 martie 2017. DNA începe urmărirea penală împotriva lui Ștefan Florescu

30 martie 2017. A fost clasat dosarul penal de către DNA

10 mai 2017.  DNA a respins plângerea Curții de Conturi împotriva clasării date în dosarul “Romsine Prodcomimpex SRL – Ștefan Florescu”.

15 septembrie 2017 Tribunalul Municipiului București respinge defintiv plângerea Curții de conturi împotriva decizie de clasare în dosarul Romsine Prodcomimpex SRL – Ștefan Florescu

Acum, în februarie 2020, problema juridică nu e încă finalizată. La Tribunalul București se află un nou dosar în instituții publice se află în tabere adverse. Pe de o parte Primăria sectorului 4 și Consiliul Local al acestui sector, iar de cealaltă parte Direcția Piețe și Activități Comerciale Sector 4. Între ele, sunt Romsine Prodcomimpex SRL și Primăria Municipiului București.

Dosarul a avut ultimul termen pe 6 februarie 2020. Disputa se dă în jurul actelor prin care Piața Reșița a ajuns să fie administrată de firma privată.

Ceartă ca la piață.

Familia Negoiță nu a fost singură în afacerea pieței. La început, printre parteneri s-a numărat și fostul mare handbalist, Vasile Stîngă.

La 63 de ani, Stîngă este una dintre legendele handbalului românesc. A fost “inter stânga” în echipa națională, fiind declarat cel mai bun jucător pe acest post la campionatul mondial de handbal din 1982. 

Vasile Stângă, s-a apucat de afaceri după ce a renunțat la sportul de performanță

Fostul handbalist a organizat în România și jocurile de noroc Bingo Europa, care au lăsat în urmă numeroase controverse și procese în instanțe

Stîngă a mai făcut parte din lotul echipei naționale a României și la alte compețiții majore, fiin medaliat cu bronz olimpic la Moscova 1980 și Los Angeles 1984.

A plecat apoi, în 1989, în Spania, unde a jucat la formația Avidesa Valencia. Cariera lui Stîngă s-a încheiat la 35 de ani, în anul 1992, când a suferit o gravă accidentare: ruptură de ligamente la genunchi. Ulterior, a antrenat mai multe echipe.

Stîngă a fost partener de afaceri cu soția polițistului Negoiță și într-o altă firmă Feromet Construct, în timp ce sora lui, Stângă Liliana, a fost asociată în firma de contabilitate a familiei Negoiță.

În afacerea pieței, familia Negoiță a avut, de la început, o parteneră constantă, Jeni Bărbălău. Stîngă s-a retras apoi din afacere, iar cele două femei, Jeni Bărbălău și Georgeta Negoiță, au ajuns pe picior de război. S-a întâmplat în 2011, când firma lor își rezolva problemele cu piața, după procesul penal.

Disputa dintre Georgeta Negoiță și Jeni Bărbălău a apărut după ce prima i-a cedat celei de-a doua, pe 3 mai 2011, 16,66% din companie. Astfel cele două au ajuns atunci să dețină în mod egal firma. Negoiță a reclamat apoi că nu a mai primit banii pentru cota cedată asociatei, astfel că între cele două a început un conflict în instanță, presărat cu acuzații penale.

A fost vizat direct și polițistul Constantin Negoiță. Pe 6 august 2013, Jeni Bărbălău a făcut o cerere mai puțin obișnuită în instanță. A deschis o acțiune la Judecătoria Sectorului 4 împotriva lui Constantin Negoiță, deja unul dintre șefii Agenției Naționale Antidrog. Bărbălău a solicitat judecătorilor să emită o ordonanță astfel încât să-l oblige pe Negoiță la respectarea drepturilor sale nepatrimoniale, la încetarea oricăror imixtiuni în viața sa privată, în sensul respectării drepturilor sale la securitatea persoanei și la siguranță fizică și psihică, precum și la interzicerea unor astfel de fapte ilicite pe viitor”.

Bărbălău le-a explicat judecătorilor că este administrator și deținător a 50% din Romsine Prodcomimpex, iar soția lui Negoiță deține cealaltă jumătate și având la rându-i calitatea de administrator al societății. A susținut, totodată, că în urma unor neînțelegeri cu privire la modalitatea de conducere, organizare și evidențiere a activității contabile a societății, ea și familia sa au început să fie expuși unor amenințări cu privire la integritatea lor fizică și psihică din partea lui Constantin Negoiță.

La rândul lui, Negoiță a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii pe motiv că faptele descrise de Bărbălău nu corespund realității. Judecătorii n-au mai avut răgazul să constate cine are dreptate, pentru că Bărbălău a renunțat la proces pe 19 septembrie 2013, chiar înainte de primul termen fixat în proces.

Constantin Negoiță, a acuzat-o, la rândul lui, pe Jeni Bărbălău că ar fi indus în eroare organele judiciare cu ocazia unei plângeri anonime depuse la DNA, care îl viza pe acesta. Numai că instanța de judecată a respins, la sfârșitul lui 2019 cu câteva zile înainte de Crăciun, acțiunea lui Negoiță.      

Romsine Prodcomimpex are încă sediul în casa familiei Negoiță, care și-a dat acordul de nenumărate ori, de-a lungul anilor, pentru încheierea unui contract de comodat către firma soției.

Bărbălău a mai acuzat-o și pe soția lui Negoiță de fals, uz de fals și gestiune frauduloasă. Familia Negoiță a contracarat cu alte procese în care a încercat să îi reducă cota din afacere, astfel încât să o schimbe pe Bărbălău din poziția de administrator. Au reușit schimbarea pe 31 iulie 2017.

Anul trecut, familia Negoiță a mai cerut instanței să o oblige pe Bărbălău la plata a 25.000 de lei, reprezentând costul expertizei din dosarul în care aceasta o acuzase pe Georgeta Negoiță de fals și gestiune frauduloasă.

Romsine Prodimpex SRL a avut, conform datelor Ministerului Finanțelor, o cifră de afaceri de 1,78 milioane lei și un profit de 440.000 lei în 2018.

Cifrele afacerii Romsine

AN CIFRĂ DE AFACERI (milioane lei) PROFIT
2013   1,84 420.000
2014 1,74 645.000
2015 1,65    336.000
2016 1,62    375.000
2017 1,75 435.000
2018   1,78    440.000

Frauda din Sănătate

La sfârșitul aceluiași an, 2017, Jeni Bărbălău a fost reținută, pentru 24 de ore, alături de alte 15 persoane într-un dosar de corupție privind decontările fictive de servicii medicale în dosarul fostului șef al Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate, Marian Burcea.

Bărbălău reprezenta două firme, Home Med Expert SRL și Lara Med Serv SRL, și a fost acuzată de procurorii DNA că a participat la formarea unui grup infracțional organizat și pentru înșelăciune în formă continuată.

În iulie 2018, Bărbălău Florina a fost trimisă în judecată alături de 58 de persoane și 31 de firme, pentru- constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, în formă continuată (13 acte materiale), – delapidare (2 infracțiuni din care una în formă continuată), instigare la săvârșirea infracțiunii de fals informatic, în formă continuată (13 acte materiale). Prejudiciul total în acest dosar, aflat pe rolul instanțelor de judecată, a fost stabilit la 20 milioane de lei.

DETALII DOSAR.

Conform procurorilor DNA, un grup de firme, inclusive cele două firme ale lui Bărbălău, ofereau îngrijiri medicale la domiciliu aflate în conivență infracțională cu funcționari ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S) și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a municipiului București (C.A.S.M.B.) transformând îngrijirile medicale la domiciliu într-o afacere profitabilă cu desconsiderarea totală a legii și a drepturilor pacienților, modalitatea de operare fiind următoarea: obținerea de C.N.P.-uri și de acte medicale de la persoane asigurate la C.A.S.M.B., folosirea acestora pentru întocmirea în fals a dosarelor de solicitare de îngrijiri medicale la domiciliu, depunerea dosarelor la C.A.S.M.B. de către persoane neîmputernicite, folosirea frauduloasă a cardurilor de sănătate cu prilejul semnării electronice a serviciilor medicale pentru decontarea unor servicii medicale neprestate sau prestate în condiții nelegale, transmiterea online a unor date false în sistemul informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate (S.I.U.I.). Sumele de bani decontate nelegal de la C.A.S.M.B. au fost delapidate de administratorii furnizorilor de îngrijiri medicale la domiciliu, fiind cheltuite în interes personal și pentru plata membrilor grupului infracțional.

Protecția grupării era asigurată de persoane din conducerea celor două instituții publice care, deși erau la curent cu activitățile nelegale, refuzau să facă verificări și să dispună sancțiuni: “Un aspect particular al prezentei grupări infracționale l-a constituit sentimentul de temere generat în rândul funcționarilor publici și al furnizorilor de servicii medicale din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, stare indusă de conducerea C.A.S.M.B. și C.N.A.S., care a profitat de faptul că ei fac legile și tot ei le și aplică, că pot elimina de pe piață orice furnizor care nu respectă regula de a nu vorbi despre fraudele din sănătate, că pot concedia orice funcționar public care nu se supune orbește scopurilor grupării”, a fost una dintre constatările procurorilor.

Consilierul local

Cosmin Bărbălău, 34 de ani, fiul lui Jeni Bărbălău, este la primul mandat de consilier local PSD în Consiliul Local al Sectorului 4. Înaintea carierei politice a avut un trecut de practicant de arte marțiale. Declarația lui de avere, completată la preluarea acestei funcții în 2016, adună mai multe terenuri, donate de mama sa. Jeni Bărbălău era atunci deja implicată în schema decontărilor din Sănătate, iar procurorii se pregăteau să îi pună sechestru pe avere. În acest context, donația către copii este o măsură care poate pune la adăpost averea acumulată.

Actualul consilier PSD, Cosmin Bărbălău, împreună cu mama acestuia, Florina Bărbălău

Cosmin Bărbălău a afirmat, la preluarea mandatului, că nu a dorit să intre sărac în consiliul local și de aceea ar fi primit donație terenurile de la mama sa.

Unul dintre terenuri a ajuns totuși să fie disputat cu anchetatorii, în instanță. Este un teren de teren de 444 mp din comuna Berceni, Ilfov, donat de Jeni Bărbălău fiului, dar care nu figurează în declarația de avere a tânărului politician.

Familia Bărbălău mai deține un cămin de bătrâni, Seniors Heaven, iar consilierul a mai început în urmă cu șapte ani construcția unui ansamblu de locuințe în comuna Berceni. Politicianul îl avea ca partener pe tatăl său, plus alți trei asociați.

Cosmin Bărbălău  mai apare ca angajat și al CSM București, club deținut de Primăria Capitalei, în timp ce soția lui a fost detașată la aceeași instituție publică de la un SRL bucureștean.

Conexiunile familiei

Printre avocații familiei Negoiță s-au numărat Gil Vasile, actualul soț al Simonei Marcu, membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), și Marcu Ioan Cosmin, fiul acesteia din prima căsătorie. Gil Vasile a fost și unul dintre avocații firmei Tel Drum SA, în spatele căreia se află fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, care ispășește o pedeapsă de trei ani de închisoare pentru fapte de corupție.

Gil Vasile este acum avocatul firmei lui Negoiță Constantin cu care are o relație apropiată. “Nu sunt rudă sau afin cu avocatul Gil Vasile, sunt prieten cu acesta de aproximativ 5 ani”, afirmă Negoiță Constantin.

Un alt avocat al firmei Romsine Prodcomimpex este Filip Magdalena fiica judecătorului Filip Pavel, vicepreședinte al Curții de Apel București.

De altfel, într-o plângere penală depusă de Bărbălău Florin la DNA și clasată, aceasta îl acuză pe Negoiță Constantin că are o relație apropiată cu judecătorul Filip Pavel cu care și-ar fi petrecut cel puțin o vacanță în Bulgaria plătită din conturile firmei Romsine Prodcomimpex SRL.

Bărbălău versus Negoiță

Bărbălău susține că cel care, se ocupă în realitate de piața Reșița, este Negoiță Constantin. “Tot timpul Negoiță Constantin s-a ocupat de piață. Oamenii din piață vă spun cine este patronul acesteia: domnul Negoiță Constantin. El venea și vorbea cu oamenii din piață cărora le dădea spații, se ocupa de construcții etc. Lumea îl știe că e mare polițist și ci că e soțul asociatei mele care nu este decât interpusa lui. Îi sperie pe comercianți cu autoritatea omului legii ce îi vine din faptul că e polițist. Există înregistrări audio și video din care rezultă clar și fără echivoc acest lucru. Nimeni din autoritățile statului cărora le-am prezentat aceste dovezi nu a făcut nimic, toți mi-au spus că mă lupt cu morile de vânt. Toate plângerile penale și procesele penale pe care le-am deschis s-au închis. Am depus plângeri la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, la Secția 14 de Poliție, la DNA, la Antifraudă însă toți din sectorul 4 îl știu. Negoiță Constantin și-a făcut o evaluare a afacerii Piața Reșița la 1,2 milioane de euro pentru a fi despăgubit de Primăria Sectorului 4. A și zis că nu pleacă din piața Reșița până nu este despăgubit de Primăria Sectorului 4”, susține Bărbălău Florina.

Negoiță Constantin susține însă contrariul. ”Soția mea este asociat și administrator al acestei societăți (n.r. care administrează Piața Reșița).Personal nu am avut și nu am nici o implicare în activitatea societății Romsine Prodcomimpex SRL. Nu mi-am folosit vreodată funcția de polițist în diferitele structuri ale Ministerului de Interne sau pe cea de șef al Agenției Naționale Antidrog în interes personal”, susține șeful de la Antidrog.

Bărbălău Florina afirmă că șeful de la Antidrog ar fi beneficiat inclusiv de sprijinul politic al lui Codrin Ștefănescu în ascensiunea sa în carieră: ”Impresia mea este că peste tot, la toate instituțiile, inclusiv la DNA, Negoiță Constantin avea protecție. Ba are protecție și la nivel politic fiind în foarte bune relații cu Codrin Ștefănescu, fostul secretar general al PSD și unul dintre apropiații lui Liviu Dragnea, care l-a ajutat inclusiv să ajungă șef la Antidrog. E o întreagă caracatiță în jurul lui Negoiță Constantin, de la șefi de poliție din sector până la procurori, e cunoscut în tot sectorul. E un fel de jupân al sectorului 4.”

Șeful de la Antidrog recunoaște că are o relație veche de prieteni cu Codrin Ștefănescu: ”Toate funcțiile pe care le-am ocupat le-am obținut exclusiv în virtutea experienței, pregătirii și activității depuse de peste 30 de ani, fară nicio implicare a domnului Codrin Ștefănescu sau a altei persoane. Cu domnul Codrin Ștefănescu am o relație veche strict de prietenie. Despre altfel de relatii cu membri marcanți ai Partidului Social Democrat îl puteți întreba pe domnul Bărbălău Cosmin Constantin, fiul numitei Bărbălău Florina Jeni, actualmente consilier local la Sectorul 4 București, ales pe listele PSD. ”

Bărbălău Florina l-a acuzat pe șeful de la Antidrog că ar avea o relație specială cu judecătorul Filip Pavel, vicepreședintele Curții de Apel București, a cărui fiică oferă servicii juridice firmei Romsine Prodcomimpex SRL.

Negoiță Constantin recunoaște că are doar o relație veche de prietenie cu judecătorul: ”Cu domnul Filip Pavel am o relație veche strict de prietenie. Nu am avut niciodată nici eu, nici soția și nici societatea Romsine vreun dosar care să fie soluționat de domnul judecator Filip Pavel. Despre începerea colaborării doamnei avocat Filip Magdalena cu Romsine Prodcomimpex SRL vă recomand să vă adresați numitei Bărbălău Florina Jeni, care ocupa atunci functia de asociat și unic administrator.