Schema Credit Europe Bank, anchetată de procurori

13 aprilie 2021

Stelian Negrea

 

În anii săi de glorie, omul de afaceri Avram Ion deținea cel mai mare lanț de supermarketuri autohton, o fabrică de pâine, un restaurant și se lansase și pe piața imobiliară.

Chiar în timpul crizei financiare din 2007, a început să se împrumute la bănci, iar una dintre ele a reușit să-l convingă cu o ofertă de nerefuzat.

Apoi i-a luat afacerile. La propriu. Pe care le-a transferat, bucată cu bucată, unui vehicul financiar propriu din Dubai. Afacerile antreprenorului român au fost vândute altor entități din cadrul grupului Credit Europe/Fiba Group pentru a fi revândute pe piața românească către companii cu același acționariat cu banca.

Acum Credit Europe Bank România SA, banca care îl împrumutase pe Avram Ion, și vehiculul financiar din Dubai sunt anchetate de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani.

În tot acest timp, acționarii Credit Europe Bank România SA au pus, gratuit, pentru cinci ani, la dispoziția statului român spații pentru găzduirea unor birouri ale serviciului pașapoarte.

Schema pe larg.

În primăvara lui 2007, Avram Ion primește un telefon. La celălalt capăt al firului se află directoarea sucursalei Otopeni a Credit Europe Bank cu o ofertă de creditare: 12 milioane de Euro pentru finanțarea proiectului său imobiliar Primăvara Ghencea la pachet cu refinanțarea unor credite ale lui luate de la alte bănci. Era un prim pas pentru a deveni client captiv al unei singure bănci.

Omul de afaceri semnează contracte de credit cu o sucursală din Malta a acționarului majoritar din Olanda al băncii creditoare. Un detaliu ce i-a scăpat și care avea să-l coste scump ani mai târziu.

Banii încep să curgă mai lin și mai repede ca la alte bănci dar la fel și unele clauze care s-au dovedit pe parcursul relației dintre Avram și bancă drept abuzive.

Cu proiectele imobiliare aproape gata, cu avansurile luate de la cumpărători Avram asistă mirat cum banca croșetează motive pentru a-i întrerupe finanțarea. Credit Europe Bank România SA devenea încet, încet inamicul lui Avram în propriile lui afaceri, forțate să intre în insolvență.

Pe parcursul câtorva ani, activele afacerilor lui Avram au fost preluate efectiv de Credit Europe Bank România SA. Banca decide să le transfere la prețuri subevaluate unui vehicul financiar propriu din Dubai, Credit Plus (Gulf) Ltd. La rândul lui, acesta le-a retransferat unor alte entități de pe piața românească controlate de aceeași acționari pentru a le revinde.

Printr-o schemă, activele companiilor lui Avram au făcut o escală la Dubai pentru a fi revândute către companii deținute de aceeași acționari cu banca care l-a ademenit cu o creditare avantajoasă.

Prejudiciul cauzat lui Avram este, potrivit procurorilor, de circa 90 milioane de euro, iar bugetului de stat de 50 milioane de euro.

Cazul altora

Schema aplicată lui Avram nu e singulară. Mai mulți oameni de afaceri autohtoni s-au plâns procurorilor că le-a fost aplicată aceeași schemă de către Credit Europe Bank România.

Mai mult schema este extinsă la nivelul a mii de persoane fizice.

 

Vezi aici schema infracțională completă a Credit Europe Bank

 

Creditarea cu probleme

La zece ani de la începutul relației de afaceri dintre Avram și bancă,  procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) decid să pună sub acuzare Credit Europe Bank România SA, Credit Plus (Gulf) Ltd și pe directoarea sucursalei Otopeni, Totu (Gongu) Cristina.

Anul trecut au extins urmărirea penală împotriva celor două instituții de creditare acuzate de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani.

“Înainte să intru în afaceri cu această bancă aveam 1000 de angajați, o cifră de afaceri de 40 de milioane de euro pe an, aveam profit an de an, achitam impozite și taxe de milioane de euro către stat, nu aveam restanțe la creditele bancare, nu aveam litigii comerciale de nici un fel. Acum nu mai am nimic din toate acestea. În plus mi-a fost adus un prejudiciu de 90 milioane de euro”, afirmă Avram.

“Au început să-mi dea credite etichetate drept contract de limită de creditare dar care erau, de fapt, credite ipotecare. Pe măsură ce construiam proiectul imobiliar, bazându-se pe o serie de clauze abuzive, și prin nerespectarea sensului inițial al creditării au refuzat să-mi mai dea bani. Așa că m-am trezit cu proiectele aproape gata, cu avansurile luate de la proprietari dar în imposibilitatea de a le finaliza din cauza refuzului băncii de a continua finanțarea. Așa că au devenit administratorii firmei care dezvolta proiectul imobiliar“, susține Avram. (Vezi aici Plangere penala nr. 13287 din 08.12.2017 date personale blurate și raport de constatare tehnici-stiintifica (aug 2019))

Oficialii Credit Europe Bank România SA au refuzat să răspundă întrebărilor DiscoverProject legate de acuzațiile lui Avram Ion și ale procurorilor de la PÎCCJ.

Credit Europe Bank România SA face parte din grupul turcesc FIBA Holding deținut de omul de afaceri Husnu Ozyegin. Fiba Holding controlează atât Credit Plus (Gulf) LTD, compania către care au fost externalizate active din România de circa 270 milioane de euro, dar și companiile Colectare Recuperare Creanțe CRC SRL- mandatarul pentru recuperarea creanțelor, și divizia imobiliară Credit Plus Imobiliare SRL.

CASETĂ 1

“Din probatoriul administrat s-a constatat faptul că există indicii și probe din care rezultă bănuiala rezonabilă că Credit Europe Bank România a săvârșit cu intenție și vinovăție infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave (…) constând în aceea că, în perioada 2007-2014, Credit Europe Bank România SA în calitatea sa de furnizor al serviciilor de creditare acordate SC Can Serv SRL, prin intermediul factorilor de conducere și a suspectei Totu (Gongu) Cristina a indus și menținut în eroare pe Avram Ion, reprezentantul părților vătămate SC Can Serv SRL, SC Tia Construct Ambient SRL, SC Primavara Rezidential SRL și SC Nordic Business Investment SRL, pentru semnarea a două contracte de credit și a actelor adiționale aferente, prin introducerea în acestea a unor clauze înșelătoare ce s-au dovedit a face parte dintr-un tipar infracțional prin intermediul cărora, sub aparența garantării rambursării creditelor și a protejării intereselor băncii, s-a urmărit ca scop final prealuarea activelor societății. De asemenea s-a urmărit preluarea managementului societății, prin controlul strict al încasărilor și plăților acesteia, inducerea stării de insolvență și declararea falimentului SC Can Serv SRL și a celorlalte societăți rezultate din divizarea ei, pentru ca, prin crearea aparenței neperformanței creanțelor și că acestea nu ar fi unele ipotecare, să procedeze la cesionarea lor către o societate recuperatoare, Credit Plus (Gulf) Ltd, membră a aceluiași grup societar cu banca, reprezentată de persoane cu același interes, producând în acest fel părții vătămate o pagubă de circa 90 milioane euro ”, se arată în ordonanța de începere a urmăririi penale a procurorilor.

Procurorii au pus sub acuzare și vehiculul financiar din Dubai spre care Credit Europe Bank România SA transferase activele lui Avram Ion și nu numai: ”Din probatoriul administrat s-a constatat faptul că există indicii și probe din care rezultă bănuiala rezonabilă că Credit Plus (Gulf) Ltd a săvârșit cu intenție și vinovăție infracțiunea de spălare de bani (…) prin faptul că în calitatea sa de cesionar (…) și-a adjudecat ilegal creanțe izvorâte din contractual de credit (…) și din contractual (…) în scopul ascunderii originii ilicite, încălcând prevederile (…) privind creditul ipotecar, care interzice cesionarea unor creanțe imobiliare către o entitate care nu se află sub supravegherea BNR”

Pe lângă cele de mai sus puhoiul de acuzații la adresa celor două entități bancare este mult mai mare, situație care a dus, în octombrie 2020, la extinderea urmăririi penale față de acestea. (Vezi aici Ordonanța de începere a urmăririi penale și de de extindere a urmăriri penale integrală).

 

Ce spune BNR

Una din cele mai mari întrebări fără răspuns este legată de faptul dacă banca creditoare cu care omul de afaceri a semnat contractele de creditare – Credit Europe NV (asociatul unic al Credit Europe Bank România SA înregistrat într-un paradis fiscal din Olanda)– sucursala Malta – avea sau nu dreptul legal să opereze pe piața românească.

Corespondența consistentă purtată între procurorii, care anchetează această afacere de creditare, și BNR nu este de natură să lămurească problema.

Într-un răspuns, din iunie 2020, către procurorii care anchetează afacerea creditelor acordate de Credit Europe Bank România SA, BNR susține că “activitatea bancară poate fi derulată doar de către instituții de credit, persoane juridice române, și sucursale ale instuțiilor de credit din statele terțe, autorizate și supravegheate de BNR precum și instituții de credit din alte state membre ale UE, fie prin înființarea de sucursale, fie prin prestarea de servicii în mod direct, pe baza pașaportului unic emis de statul membru de origine”.

Numai că, Credit Europe Bank NV (banca olandeză, acționar majoritar al Credit Europe Bank România) și compania mamă a sucursalei sale din Malta, care îi acordare creditul lui Avram în 2007, a fost autorizată pe piața românească trei ani mai târziu: ”Astfel, la data de 04.01.2010 autoritatea competentă din statul membru de origine (DE NEDERLANDSCHE BANK – n.r. banca omoloagă BNR din Olanda) a notificat BNR furnizarea de servicii în mod direct pe teritoriul României de către Credit Europe Bank NV (…)Credit Europe Bank NV nu este o instituție de credit autorizată de BNR, aceasta putând să furnizeze servicii în mod direct pe teritoriul României pe baza notificării transmise BNR de către autoritatea competentă din statul membru de origine, respectiv de DE NEDERLANDSCHE BANK”. (vezi aici corespondeța integrală dintre BNR și Parchet Adresa Parchet si raspuns BNR 08 11 2018 daca Credit Europe Bank NV are sau a avut dreptul sa desfasoare activitati in Ro Adresa Parchet si raspuns BNR 26 03 2020 daca contractele de credit ipotecar puteau fi cesionate in 2014 raspuns BNR 13 11 2019 catre procuror ref la procedura autorizare Credit Europe Bank Adresa Parchet si raspuns BNR 23 06 2021 daca credit europe bank indeplineste conditii sa desfasoare activitati bancare in Ro)

 

Mii de procese

Avram Ion nu este singurul om de afaceri care s-a considerat păgubit în relația cu Credit Europe Bank România SA.

Conform datelor publice de pe portalul instanțelor de judecată, cele două entități bancare puse sub acuzare de procurori, Credit Europe Bank România SA și Credit Plus (Guld) Ltd, sunt parte în mii de procese nu numai cu persoane juridice, ci și cu persoane fizice.

Omul de afaceri Russu Ioan Valer, patronul unei companii de șlefuit piatră, a depus o plângere penală împotriva Credit Europe Bank România SA și a șapte persoane din conducerea acesteia pentru săvârșirea cu vinovăție a infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani.(Vezi aici Plangere Russu Venus Stones prin avocat la procuror cu datele personale blurate

Avocatul Adrian Cuculis, care reprezintă o serie de clienți supuși executării silite de către bănci, susține că sunt sute de mii de clienți persoane fizice și juridice ale Credit Europe Bank România SA iar valoarea activelor transferate din România în afara țării depășește 1 miliard de euro. ” Ca avocat, care se ocupă de fenomenul infractional al recuperatorilor de creante de peste 11 ani pot să zic că Credit Europe Bank România SA sunt cămătari legalizați. Am clienți cărora patronul turc al acestei bănci le-a zis direct că strategia băncii este să pună mâna pe cât mai multe portofolii de active din România ca să cumpere țara. Cred că ne aflăm în fața unei mușamalizări generalizate menite să protejeze această bancă”, spune avocatul Cuculis.

 

Spațiu gratuit pentru statul român

În paralel cu activitatea de creditare, patronii Credit Europe Bank România au decis să pună la dispoziția statului român spații generoase pentru găzduirea unor birouri ale Direcției Generale de Pașapoarte în mall-ul Plaza România.

Adică o direcție importantă a Ministerului de Interne, care coordonează și activitatea Poliției Române, ai cărui angajați, ofițeri de poliție judiciară, lucrează la dosarele penale în care este anchetată banca turcilor.

Inițiativa a venit din partea TIKA, o agenție guvernamentală care reprezintă interesele guvernului Turciei în România.

Formal, contractul de comodat este încheiat între Instituția Prefectului -Municipiul București și București Mall Development and Management SRL.

“Contractul încheiat între Instituția Prefectului-Municipiul București și București Mall Development and Management SRL este un contract de comodat. Potrivit contractului locatarul are ca obligație de plată doar plata utilităților și a întreținerii spațiilor comune, plăți efectuate și pentru care nu există  restanțe. Nu avem cunoștință despre existența unor solicitări, respectiv facilități acordate de Statul Român (n.r. către patronii turci ai Plaza Mall. Valoarea totală a utilităților și a întreținerii spațiilor comune plătite pe perioada derulării contractului la zi este în cuantum de 1.799.696 lei“, se arată într-un răspuns al Prefecturii București pentru DiscoverProject.

La nivelul Prefecturii nu există temeri legate de faptul că ar putea exista breșe de Securitate legate de faptul că un serviciu esențial al statului român este găzduit în birourile private ale unei companii turcești la inițiativa unei agenții guvernamentale din Turcia: “La nivelul Serviciului Public Comunitar de Pașapoarte al Municipiului București sunt respectate măsurile de protecție a informațiilor conform obligațiilor prevăzute de actele normative cu incidență în materie. Totodată, menționăm că nu au fost identificate vulnerabilități referitor la securitatea datelor”.

Nici biroul de la București al TIKA, nici proprietarii Plaza Mall nu au dorit să răspundă întrebărilor DiscoverProject pe marginea relației dintre statul român și compania turcească și agenția de stat din Turcia.